Spune-ai că pe ăsta-l interesează florile de mină şi el nici nu catadicseşte să se uite la ele. Atunci neamţul foarte tacticos scoate din buzunar un calendar care avea în fundal, fotografiate flori de mină.
– Domnule Pop, zice neamţul într-o română perfectă, eu am nevoie de aceste cinci flori, şi-i arătă cele cinci flori care existau în colecţia lui, dar pe care nu le-a văzut nimeni niciodată. Acele flori care-i aparţineau, erau ale lui, ale lui Pop Vasile acum probagiu, n-au mai avut alt stăpân, nimeni nu le ştia şi cu toate acestea, figurau ca poze în acel calendar. Vasile a fost atât de uluit de neamţul care era român şi şocat de faptul că el era sigur că nu a arătat nimănui florile acelea şi aici ăsta le avea deja fotografiate în acel calendar, care evident că-l aveau şi alţii, cu fotografiile florilor sale. Mai mult, omul acesta, a venit să-i cumpere acele flori, de care nimeni nu ştia măcar că există. S-au aşezat pe o ladă de dinamită şi tăceau toţi trei. Acum se explica răbdarea fără margini a “cozii” prietenului”prietenului” El a venit după CEVA, de la cineva. Nu exista nici-un fel de explicaţie cum au ajuns lucrurile aici, şi evident şi mai greu, cum ar fi trebuit procedat acum, când erau siguri că secretele sunt poveşti banale pentru naivi. Tot neamţul-român i-a trezit:
– Domnule Pop, o “Dacie” costă 1500$. Eu îţi semnez cecul şi vei avea o Dacie. Dar ştiu că voi sunteţi neîncrezători, de aceea-ţi propun să mergem la Piteşti, îţi plătesc maşina, şi ceea ce vezi este o arvună, şi-i înmână cinci sute de mărci, cam şase kg de rechizite cum n-a mai văzut, şi o haină de munte care avea o marea proprietate, cântărea doar câteva sute de grame. Ştiu că ai boala pescuitului, aici în această trusă ai tot ce s-a inventat până acuma în Vest pentru pescuit. Vasile a scos florile care erau atât de ascunse şi atât de iubite, că dacă venea cineva la furat cu greu le-ar fi găsit. Era vorba despre un vivianit de patru cm de lung şi cu o secţiune de unu pe un cm, o stibină de Herja, un săcărâmbărit, o baritină de Cavnic şi o calcopirită de Rodna. Vasile le-a pus în mâna neamţului, care stupoare, a scos un minuscul sac, în care erau practicate orificii pentru fiecare tip de floare de mină. Văzând acest săculeţ ciudat, în care existau acele lăcaşuri a căror forme erau făcute exact după forma şi dimensiunile florilor lui, i-a trecut un fior rece peste el. Neamţul a închis sacul cu un fel de capsă, la rulat şi l-a introdus într-o cutie metalică, aţi ghicit, avea interiorul în care, săculeţul respectiv, umplea toată cavitatea. Cei doi Popi umblau, de parcă erau nişte fantome purtate de nişte lunatici într-o piesă proastă, văzând atâtea “potriveli” câte erau în această afacere “secretă”
-A doua zi, cu “mercedesul”.neamţului, s-au dus la Piteşti unde au făcut contractul pe o “Dacie” cumpărată de la secţia export, unde au mai comandat şi ultimele “îmbunătăţiri” care se practicau atunci la maşini. După o săptămână, Vasile a primit pe cele cinci flori de mină, o “Dacie” roşie, nou nouţă.