Dacă ea lipseşte, ne lipseşte şi pe noi de acele obişnuinţe, replici, sau comentarii. Poate că uneori era vorba doar de-o întrerupere în timpul cititului. Acest eveniment azi nu se va mai produce astăzi, deoarece respectivul companion lipseşte. Momentul acela, a rămas, descoperit nefăcut, s-au s-a transformat într-o pauză când fiecare-l caută din ochi pe fiecare. Situaţie care dă gir fiecăruia de-a puncta el, în acea pauză, pentru trecerea peste penibilul situaţiei. Şi nu o să vă vină să credeţi dar când sunt membri puţini, se simte lipsa şi aportul fiecăruia dintre ei.. Fiecare avea “punctul lui” care astăzi ne va lipsii. S-au constatat că cele mai redutabile grupuri de prietenii sunt acelea în care preocupările membrilor grupurilor sunt pe acelaşi suport, dar valenţele sunt complementare nu suprapuse. Posibil că şi noi am aflat acest secret de formare a acestu-i preţios ansamblu, ce este deosebit de altele, bazate pe altfel de unităţi de măsură de…cantităţi, ori calităţi. Ce nu uit să vă spun, de fapt să vă repet, este că această formulă de lucru, mie mi-a adus cele mai mari satisfacţii în ultima perioadă de timp, pentru care vă mulţumesc din suflet tuturora. Celălalt afront, pleca de la o emisiune televizată recentă, unde moderatorul făcând o afirmaţie care este impardonabilă, vis-a vis de lipsa lui de morală. În speţă se referea, că unii colegi de-ai noştri, îşi “seroxează” cărţile. Deci tipul n-a discutat de valoarea artistică a cărţilor ci numai de “pagubele” economice ale statului de la buget, că vezi doamne n-au impozitat cinzeci de cărţi. Despre ăia datori cu miliardele, de vânzarea holdingurilor pe un dolar sau euro, ioc. Replica dorea să invoce că asemenea tipărituri lipsite de timbru pentru Uniunea Scriitorilor, sunt cărţi pirat. Poate că aşa este, dar de ce Uniunea Scriitorilor nu se grăbeşte, ca după zece cărţi tipărite ori să-i facă membri, iar de n-au valoare să-i desfiinţeze pe ei, şi pe alţii (aţi observat că ce-l mai sigur lucru în politica actuală este DESFINŢAREA? de valori, de statui, de monumente ale eroilor, de cimitire, de oameni în final. Dacă nu le poţi asigura nici măcar coşul zilnic iar tu îi mai şi impozitezi. Asta la ce duce?) dar de impozitat, cu dragă inimă ar face-o. Poate aşa-i bine să nu fi scriitor cu drepturi, ci numai scriitor bun de impozitat. E ceva şi cu “căpuşele” astea. Mă văd din nou obligat să-l “scot în faţă” pe Domnul Mihai care i-a adus şi pe invitaţii emisiuni aceleia şi pe moderator, la “oile lor”. În ultimul timp, după cum hârtia o dovedeşte, pe acest Domn nu m-am putut abţine să nu-l remarc continuu şi am făcut acest lucru, neputând considera acestea lucruri drept laude, când de fapt sunt, meritele sale reale, meritele unui om deosebit care în această toamnă, a fost o revelaţie pentru mulţi dintre noi, şi nu mă refer numai la cartea lansată de dânsul, căruia i se vor găsi destui “specialişti” să o “analizeze”, dar numai să faci pe arbitrul epigramiştilor de aici, pentru mine-i un lucru extraordinar.
Sunday, April 05th, 2009 | Scriitor: carti online
Category: suflete-n deriva
Puteti urmari raspunsurile la acest articol RSS 2.0.
Both comments and pings are currently closed.