Deci, ceea ce i-a povestit medicul staţiunii nu erau crize de orgoliu, staţiunea aceasta este într-adevăr o “oază de sănătate” pentru un segment destul de mare de boli reumatice şi ar fi fost indubitabil mai mult dacă “cineva” va arăta un minim de bunăvoinţă. Povestea doctorului, în afară de faptul că era povestea ciclului vieţii fiecăruia, era şi o mare pierdere a vieţii unui cercetător, a unui om căruia nu i-au fost indiferente vaietele dureroase ale pacienţilor.. A sosit schimbul. Trebuie să plecăm!
S-au despărţit după aceste discuţii, ca doi vechi prieteni. De carte n-au discutat nimic. A fost pretextul unor discuţii care n-ar fi avut loc altfel. Se pare că doctorul şi-a dorit şi el o altfel de discuţie, cu o altfel de persoană, cu o descărcare copleşitoare de sentimente pricinuite poate de titlul unei cărţi care se numea ; “Tânjind după soare”. Bag seama nimeni nu-i scutit de-a tânji după astrul ceresc, indiferent cât de mult converg destinele noastre cu cele ale eroilor din romane. Sau poate că discuţia asta să fi vizat altundeva, poate doar a lua fiinţă această scriere, a încă unei nedreptăţi făcute unui contemporan al nostru şi după câte am înşirat, nu numai lui. Poate fiecăruia dintre noi.
Noul doctor nu era scutit nici el de probleme. Cumva şi-a făcut şi el timp pentru un pahar de vorbă cu Sandu. Se ferea de băutură, deoarece aceasta-l transforma în cineva cu care omeneşte era imposibil să ai orice raporturi în starea aceea. Doctorul Capătă, doctorul angajat să-l schimbe pe “bătrânul cercetător medical”, era un specialist în urologie specializat în Suedia. A mai făcut şi alte specializări şi domeniul lipoabsorţiei, domeniu care pe atunci la noi era un “ceva” de vis. Pentru o operaţie, care nu era aşa de complicată la rinichi, te tăiau jumătate. Acum, pentru unele din acestea, era suficient o gaură de şase milimetri prin care se puteau rezolva multe. De la absorţia grăsimilor depuse, la resorbţia unor pietre şi multe altele. Omul putea să spună că firea aceasta nestăpânită, care-l domina mai ales după ce bea, i-a adus divorţul şi despărţirea de copiii lui, mai ales că unul dintre ei are nevoie încontinuu de persoană medicală calificată lângă el. Acum directorul de aici l-a aflat fără serviciu, i-a promis postul, dar salariul lui este doar jumătate din cel al medicului care pleacă. N-a primit decizia de numire, dar, dacă ceva nu–i bine în staţiune din punct de vedere medical, toate se sparg în capul lui. Nici măcar în cabinetul colegului care pleacă nu are acces. N-are voie să comande medicamentele care sunt necesare în diferite combinaţii ale aerosolilor la procedurile pentru bronşite. Şi asta n-ar fi nimic, dar doamna administratoare i-a acceptat prietenia şi directorul i-a găsit împreună în camera ei. I-a făcut un scandal monstru. El a crezut că se răţoieşte la ei, fiindcă acele lucruri se petreceau în staţiune. Apoi a aflat că şi domnul director….din când în când îşi proba farmecele cu ea. E adevărat că arată bine femeia, dar dracu i-a cunoscut obiceiurile. Acum domnul director îi pretinde chirie pentru cameră şi abonament la cantină. Costurile acestea au fost convenite verbal, că pentru el, vor fi gratis, deoarece lucra non stop şi masa era una din obligaţiile de control ale medicului, s-o verifice înainte de servirea pensionarilor. „Aici am ajuns”, conchide medicul Capătă.
Sunday, April 05th, 2009 | Scriitor: carti online
Category: metafore neterminate
Puteti urmari raspunsurile la acest articol RSS 2.0.
Both comments and pings are currently closed.