Dar nu de aceea scriu că ar fi fost o reticenţă sufletească pentru mine, sau că amintindu-mi de răposat, m-am gândit să vizitez şi eu locurile de veci ale bunilor noştri. Nu, nu defilez cu asemenea gânduri sau iniţiative. Şi cu toate acestea, fără a ne vorbi, m-am întâlnit cu domnul Şiman, cu care am conversat mai amplu, lângă o bere la fosta “Cofetărie Crinul”. Poveştile au fost despre felul cum au decurs, neoficial, lucrările mai sus menţionate de la Vişeu. Mi-a dat şi mie una din temele primite pentru scris pe loc, şi am pritocit următoarea epigramă, cu toate că îi declaram cu puţin înainte că de acest sport o să mă las.

Pe-o temă dată

Fost-ai lele cât ai fost
Om pe lume, om cu rost.
Dar de când te-ai dat la cele…
Sânt sătul de-atâta …piele.