Nevasta, nimic, prezenta o mina inocenta si eu vedeam ca mult n-o s-o mai pot tine asa. M-am gandit sa-mi intreb nevasta. Cum dracu’ s-o intrebi asa ceva ? Oricare ar fi fost intrebarea, in aceste cazuri raspunsurile femeilor, sunt negative Dar, daca ea m-a imbolnavit, cum de ea nu-i bolnava ? Se poate ? … Si totusi parca-i prea calma, linistita … Doamne, si ce rau ma durea, si la medic imi era imposibil sa merg. Candva … am fost internat intr-un spital rural … Medicul, un batranel simpatic, fost medic colonel, cand venea dimineata la inspectie, toti bolnavii-l intampinau pe coridor, si-l salutau. Era ca o “revista de front”. Acolo, de fata cu toata lumea, punea intrebarile de chestionare a starii de sanatate a pacientilor, intrebari uneori foarte intime. Printre bolnavi era si un tanar cu blenoragie. Tanarul s-a prezentat la spital, intr-o stare destul de avansata a bolii, asa ca avea un penis mai umflat ca o mana … De rusine, nu prea vorbea cu nimeni … Ei bine, medicul nostru cu el isi incheia “revista” cam in felul urmator: – Cum ii … Ioane ? il chestiona medicul.
– Pai … sa vedeti … ma mai doare …
– Da ? … sora, arde-i inca doua injectii, sa se invete sa mai umble cu fututul ! Era momentul cand toata lumea pufnea in ras si unii reluau penibila scena. Aceste scene imi “treceau” prin fata ochilor, si asta de zeci de ori pe zi si in locul lui Ion eram eu, nu el. Dar, totusi, ce sa fac ? Mult n-o sa rezist nici eu, cu durerile astea ingrozitoare “jos”. De cumva trebuia sa umblu, imi era imposibil, atat de cracanat trebuia s-o fac, atat de tare ma dureau la atingere. Ce mai, durerea ma innebunea. Nu ma puteam gandi la nimic altceva.
Dimineata cand sa ma scol (vorba vine) sa plec la serviciu, abia am reusit sa ma tarasc pana la masa … imi era rau, tare rau. Pe la ora zece mi-au aparut si frisoane, ameteala … aveam febra mare. Am telefonat unui coleg sa vina sa ma ia. M-a dus la serviciu, dar vazand ca nu-s capabil de nimic, m-a dus acasa. Am bolit la pat. Sotia, alarmata (ea nu stia nimic din ce duc eu, intrucat nu stiam ce sa-i spun) mi-a administrat ampicilina. Cand mi-am revenit putin mi-am dat seama ca am facut baie, cu cateva zile inainte cu apa mai rece, si-mi racisem rinichii … basica … Din cate vedeti o astfel de raceala, are multe pacate si neplaceri. Abia dupa inca o saptamana eram din nou in plenitudinea fortelor … si iar ma uitam la nevasta !
Dupa ce m-am insanatosit i-am spus si ei povestea mea, ce ganduri ma fulgerau prin cap. Ea a ras. Mi-a spus ca a citit undeva ca, daca barbatii nu se strica la “cap” pana la patruzeci de ani, o amana precis pana la cincizeci de ani. Scapare sigura nu este. Ganduri de femeie … Intamplarea a trecut, dar mi-a ramas ideea. Ideea idioata cu care mi-am pierdut nevasta si fata … Auzi Mirce, te vad cam pierit, nu vrei sa stam pe o banca ?
– Cum vrei tu … si ne apropiem de-o banca, ce se vedea langa un rondou.
– Imediat dupa acel accident de mina si dupa iesirea din puscarie, n-am avut puterea de-a ma intoarce in mina, avand carnet de sofer profesionist, am considerat ca-i mai bine sa lucrez in acest domeniu. Tot cam pe atunci m-am si insurat. Am luat un TIR si acesta-mi era serviciul. Intr-o vreme, sotia imi spune ca, insurat fiind, ar fi bine daca as mai sta si pe acasa. Facand curse lungi iti faci fel de fel de cunostinte si prieteni si uneori si “prietene”.

Un astfel de prieten, ca Doamne, ticaloasa-i lumea … stiam ca traieste cu una foarte frumoasa, care sa fi fost cam cu cinci ani mai mare ca el, si care-i toca toate economiile, tipului.
– Ca iarna ? ingana Mircea.
– Da, ca iarna … doar n-ai inviat ? Ha … ha … ha … ce-si aduce el aminte, iarna despre care i-am povestit. Sa-ti continui, cunoscand aceasta tipa, trebuie sa-ti spun ca nici mie nu-mi era indiferenta. De, ce-i frumos se poarta ! … Mai ales ca, parca toate mergeau spre acea directie. Prietenul meu nu o data ma rugase sa-l insotesc, la acea cunostinta a lui, la Mira, ca Mira o chema. Intr-o zi, intorcandu-ma din cursa, ca asa isi baga dracul coada, in plin oras, fac pana dubla. Nimeni nu-si poate imagina ce “placere” e asta, cand mai ai zece kilometri de parcurs ca sa ajungi acasa, sa faci si tu o baie, sa-ti vezi nevasta si copiii, cand le duci dorul si esti frant de oboseala, sa te apuci sa faci pene la zece kilometri de casa. Cu toate acestea, frant, mort, copt, alta solutie nu era. Nervos m-am apucat sa-mi fac penele. Oboseala imi ingreuna miscarile si reactiile. Fiecare operatie storcea litri de sudoare de pe mine. Prinsorile-mi scapau … Am inceput sa-mi prind un deget, sa ma lovesc la cap si, ca sa fie totul frumos, imi “trag” si un levier peste penis. Nu i-as dori nici celui mai rau dusman sa aiba asa o zi. Lucrul acesta, obisnuit ma tine o ora. Acum mi-am pierdut o dupa amiaza si cu ce “castiguri” ?
Cu mare greutate, am terminat. Am inchis masina si am constatat ca-s frant. In oras aveam un frate, dincolo de Sasar, dar nu ma mai simteam in stare sa ajung la el. De era ceva mai aproape, totusi m-as fi dus, dar … eram in preajma casei Mirei. Ispita era mare … si ma gandeam sa “incerc”. Am “incercat” … si am ramas toata noaptea la ea. Dimineata am fugit sa descarc masina si am reancarcat-o pentru alta cursa. Am fugit pana acasa, i-am vazut pe ai mei, le-am dat cadourile luate si am plecat din nou in cursa. Poate pentru unii circulatia este un calvar, abia asteapta sa “iasa” din ea, pentru mine, si cred ca pentru toti soferii profesionisti de cursa lunga, circulatia este linistitoare, este starea noastra normala cand plecam intr-o noua cursa. Cu toate ca iti “defileaza” pe retina, fel de fel de situatii, masini, probleme, soferul de cursa lunga atunci se linisteste, isi aduna gandurile, face bilanturi si mai ales, se gandeste la cei dragi, gandurile lui fiind cuplate sa n-aiba evenimente si sa ajunga cu bine acasa. Pentru acesti soferi, circulatia este ca tigara pentru fumatori, ca pescuitul pentru pescari, ii odihneste, ii relaxeaza. Sfarsitul de cursa, adevarat balamuc, ii streseaza enorm. Acum motorul torcea uniform, gandurile m-au mai lasat, de ce sa mint, nu m-am putut uita in ochii nevestei … Ce-i facusem nu era cel mai frumos cadou pentru ea, dar “hai vorba-napoi” nu se mai poate … si nici fapta nu se mai putea nega …Pe aici ajunsesem cu gandurile cand, de necrezut, mi-am dat seama ca ceva ma irita. Ascult motorul … torcea ca o pisicuta, circulatia fluenta, stabilitatea masinii buna, incarcatura stabila … Da, la masina erau toate bune … la mine era ceva in neregula. Mi-am dat seama ca sursa iritarii de la mine venea, de “jos” ma deranja ceva.
Ma gandesc ca Dumnezeu m-a batut, fiindca mi-am inselat nevasta. Probabil c-a sosit vremea sa platesc Nu mi-am imaginat ca se va intampla atat de curand …Stiam ca acel tip de femeie, are credinta ca, daca este bolnava si daca intretine contacte sexuale, boala va disparea.

Este adevarat ca se duce si la celalalt dar asta nu inseamna ca scapa ea de boala. Nimeni nu s-a vindecat prin aceasta metoda, dar ea “se poarta”. Asa, ca idee si conceptie, la un proces o asemenea femeie, destul de tanara dealtfel, a fost prezenta cu patruzeci de barbati “umpluti”, jertfiti pe altarul acestei pofticioase cauze. Nu doresc sa-ti mai spun ce calvar a fost pentru mine acea cursa, destul sa-ti spun ca dupa ce m-am intors, au trecut cateva zile si eu nu ma mai puteam misca. Aveam o umflatura, fara exagerare, cat o basica. Am lasat masina in garaj si m-am dus la doctor. Doctorul vazandu-mi testiculele sticloase, mi-a facut trimitere la “dermato-venerice” … Acolo am stat o zi … nevasta credea ca sunt in cursa. I-am dat un telefon fratelui din oras … cu explicatii … si daca cumva poate sa-i spuna el nevesti-mi, cam care-i situatia …Aceasta a fost cea mai mare prostie pe care-am facut-o vreodata. E adevarat ca doctorul ma vizita zilnic, ma consulta, dadea din cap, dar medicamente nu mi-a prescris. Ceilalti pacienti povesteau ca pentru lucruri mai mici, primeau penicilina injectabila … si mie nimic. Durerile nu-mi permiteau sa stau numai tolanit. De fapt, cine ar putea sta pe-o minge de fotbal, care mai si doare? Dupa ce fratele meu mi-a “informat” sotia, iti poti imagina ce-a simtit ea, care-si credea barbatul in cursa si el era la dermato-venerice. Prima problema ce nu se mai putea ascunde … “traducerea”. Apoi aveam fata mare in casa. Gandul acesta a ingrozit-o, sa-si imbolnaveasca fata de la taica-sau. S-au apucat amandoua, sa spele sa dezinfecteze, sa curete, tot ele crezand ca le-ar putea transmite boala. Apoi, c-o rusine de nedescris, s-a dus la dispensar, cu lacrimi in ochi au spus ce-am patit si i-au rugat sa le scrie si sa le dea cateva milioane de unitati de penicilina injectabila. Fata n-a vrut sa se supuna tratamentului si in fata medicului, nevasta a pleznit-o, spunandu-i: “Taica-tau a fost la curve si-i plin de franturi” … Si, de voie, de nevoie si-au facut program de dispensar, dar si de barfe in sat. Familia noastra detinea acum topul barfelor … si cate nu si-au mai auzit, in acel sat … A venit sotia la spital, la dermato-venerice. Acolo oamenii se uitau la tine de parca tu i-ai imbolnavit. Cand ai asemenea probleme, privirile oamenilor sunt de-a dreptul nerusinate. Lucrul acesta-i foarte greu de suportat … fara vina… jignirile lor. Pe “lume” n-o interesa ca eu sunt vinovatul, are de cine face bascalie, face ! Vazand-o atunci pe sotia mea, mi-am dat seama ce inseamna “sa-ti curga obrajii” de rusinea mea … rusinea noastra ! Dupa inca doua zile de stat in spital, cu toate ca n-am primit nici un medicament, am observat o ameliorare a durerii. Au mai trecut inca doua zile, si culoarea testiculelor se normaliza, durerea incepea sa cedeze. Atunci mi-am dat seama ca nu Mira a fost bolnava, ci toate au pornit, de la lovitura de levier cu care m-am lovit, facand penele la masina. De acolo mi s-a tras, inflamatia. Tarziu, traducerea facuta cu Mira si povestita cu lux de amanunte nevestei, in speranta spasirii mele, s-a produs deja, sperantele mele se spulberau. Nevasta-mea, in timpul cat eu nu puteam sta in sezut, impreuna cu o prietena (se pare ca si aceea “tradusa” prin Mira) i-au aplicat o corectie Mirei, materializata prin dobandirea unui smoc de par din frizura Mirei, ceva zgarieturi pe caroseria ei si unul sau doi ochi cu culoarea alterata. Sigur ca Mira o vreme si-a facut cumparaturile prin intermediari, nedorind sa mai vada lumea la fata. Dupa iesirea din spital, nevasta m-a reprimit acasa, dar “fara pretentii” si deocamdata tot ce “foloseam” eu era destinat numai pentru mine, iar daca nu era aruncat, se dezinfecta etc … etc.