Considerand ca aceasta era principala lui atributie, Todut a inceput verificarea in amanunt a lucrarii executata de colegii lui, geologii.
Dupa inspectarea intregii lucrari, Todut, fara nici-o retinere, i-a felicitat pe toti pentru exceptionala realizare a lucrarii, stiind de cine si in ce conditii a fost executata.
N-a avut nici-un moment in care sa se indoiasca de profesionalismul lor, dar sa nu fi miner si sa executi o astfel de lucrare miniera intr-un mod ireprosabil era de necrezut. Colegii lui i-au demonstrat ca se poate si asa ceva, fapt ce i-a impus respect in ochii lui Todut pe toti participantii la aceasta neobisnuita munca.
in urmatoarele doua zile s-au incheiat lucrarile de excavare. O ultima verificare, dupa care se va trece la umplerea cu exploziv a tunelului.
Ardelean i-a prezentat pe Seful artificierilor, un localnic pe nume Petro Sanchez. Tipul vorbea putin. Zicea ca-i amerindian Mapache si-1 aveau prin zona de putin timp. De fapt pana la aceasta puscare masiva nu Ie-a trebuit artificier, acum, intrucat cantitatea de explosiv fiind mare, legile lor nu permitea “lucrarile cu explosiv” daca nu aveai cetatenie chiliana.
Cu ajutorul militarilor, a camioanelor lor, urma umplerea tunelului cu exploziv. Lucrul acesta dura patru zile si se executa sub paza armata.
in ziua a treia, de cand umpleau tunelul cu exploziv, a avut loc un cutremur de pamant, cutremur care le-au dat emotii. De era mai puternic cu numai o jumatate de grad, lucrarea ar fi fost compromisa. Au oprit lucrarile de armare si au inceput verificarile in punctele critice.
Soldatii stateau deoparte, indiferenti si asteptau terminarea verificarilor si inceperea reumplerii tunelului. Verificarile n-au evidentiat nimic demn de luat in seama. Totul era in regula. S-a continuat cu depozitarea explozivului, reusind sa termine in acea zi. Cu toate acestea, Todut s-a opus sa se bureze tunelul (umplerea cu un dop de pamant). Soldatii au ramas in continuare in dispozitiv.
A doua zi, Ardelean i-a cerut un raport scris asupra cauzelor ce 1-a determinat pe Todut sa opreasca operatia de burare. Constatand ca intr-adevar masura luata de Todut era justificata, Ardelean a raportat la randul lui acest incident. in mare, Todut a facut acest gest datorita faptului ca tipul de minereu ce se afla aici era sfaramicios, cutremurele putandu-1 fisura, fisuri imposibil de detectat, dar daca existau le putea compromite operatia de puscare, prin ceea ce minerii numesc: “suflarea gaurilor”. Au trecut la o ultima si minutioasa verificare, la lumina zilei. Nici cu aceasta ocazie n-au depistat nimic. A doua zi vor incepe burarea.
A urmat o noapte de nesomn si griji. Le era teama de alte replici ale cutremurelor anterioare, sau si mai rau, un nou cutremur. Apoi cantitatea de exploziv invecinata cu ei de cateva saptamani, era cam cat o bomba atomica, la indemana unor soldati…
in acea noapte, in care parca fiecaruia i s-a cerut sa-si faca autobiografia, atat de insistente-i erau imaginile vietii, imaginile tineretii, cu realizarile si insatisfactiile sale.
A doua zi, totul fiind in regula, impreuna cu Sanchez au stabilit modul de armare si ordinea la explozie. Legarea reoforilor, retragerea si marcarea punctelor de unde urma sa se amorseze le-au facut astazi.
S-au luat masuri deosebite de paza si a doua zi, daca vor termina cu umplutul gurii tunelului, vor putea, in sfarsit realiza explozia.
A doua zi, Todut a ridicat paza militara si si-a plantat oamenii lui de ordine, pregatit fiind ca sa impinga cu buldozerul ultimele portiuni de pamant obturand galeria, inainte de aceasta a considerat necesar sa mai verifice inca odata… TOTUL. I-a spus lui Sanchez ce intentiona, si a plecat.
Cu un pas inainte de-a intra in galerie, tavanul s-a prabusit in fata lui, obturand total galeria. in acel moment, o detunatura ingrozitoare si un cutremur de pamant, cuplata cu un suflu de puterea unui uragan, au intregit efectele detunarii explozivului din tunel.
Suflul exploziei 1-a proiectat pe Todut la peste 20 metri de locul unde se afla initiat.
Colegii l-au dus la spital. O mana rupta, nenumarate contuzii si o senzatie de “batut mar”.
Pe Sanchez, dupa detonatie nu l-au aflat nicaieri, disparuse… La spital i-a confirmat temerile lui