Tuesday, March 31st, 2009 | Scriitor:

Todut i-a promis c-o va face, dar, avand o inspectie din partea Inspectoratului Miner, l-a delegat pe Inginerul sef Stef, sa-i faca acest serviciu.
Luat pe “nepusa masa”, Stef, in scurtul timp ce i-a ramas, s-a straduit sa-si suplineasca seful, dar, dupa telefonul primit de la Elvira, si-a dat seama ca ceva “n-a mers”…
– Inchipuiti tu, ii spunea Ia telefon Elvira, ai inceput asa de frumos, cu multe detalii, redate cu vocea ta plina de inflexiuni, cu calmul omului care stie ca realizeaza un lucru bun, asezat in timp si pagina… lucruri care au disparut din ceea ce prezenta colegul tau. Nu doresc sa-ti spun ca omul nu si-a dat toata silinta, dar din ceea ce ne-ai prezentat tu, acum a iesit altceva… Poate ne-am invatat cu pretentiozitatea ta si ea s-a abrogat fara ca noi sa fi gresit cu ceva, cuiva. Te rog fi amabil si vino de-ti termina treaba, asa cum ti-ai conceput-o si care noua ne-a placut foarte mult!
La asemenea rugaminte exista un singur raspuns:
– Bine, scumpa doamna, o sa incerc sa termin ceea ce am inceput. Ramane doar sa-mi spui care va fi ziua in care vom relua activitatea.
– Asa imi placii izbucni Elvira, vorba aia, “acum vii de acasa”! iti multumesc! Te sun eu pentru ati comunica ora si data. La revedere!
– Numai bine!
In ziua “sorocita”, Todut pleca la scoala, sa-si “de-a restanta”… Spre uimirea si satisfactia lui, ora avea o alta “importanta” in “ochii conducerii” scolii, de aceasta data punandu-i-se la dispozitia lor “sala festiva”… Ora avea alta “tinuta”. Dupa “momentul organizatoric”, Elvira-i oferi cuvantul. Todut dupa ce vazu cata asistenta are, interesul manifestat de ei, emotia care aproape la coplesit ii dadea parca o vibratie-n voce. incepu:
– Stimati elevi, parinti si profesori! in prima parte a expunerii mele m-am straduit, atat eu cat si colegul meu, sa va prezentam importanta mineritului, atat in economia tarii, cat si rolul lui in dezvoltarea omenirii in general, prin aducerea unor metale, substante energetice, ori de alta natura la suprafata si punandu-le la dispozitia comunitatilor umane, facand posibila declansarea progresului. Ati observat probabil, cat de adanc este inclusa in cultura popoarelor extragerea si prelucrarea metalelor feroase sau neferoase. Daca obiectul muncii minerilor, definitia epocii de cultura, nu acelasi lucru putem spune si despre acei care sunt eroii acestei activitati, minerii.
Breasla lor, a minerilor, este o societate mai aparte, minerii fiind oameni cu un real simt al dreptatii si cu o opinie publica puternica, dar care “se simte” numai in breasla lor.
Caracterizandu-i pe ei, nu a-si dori sa uit ca au un spirit de fraternitate foarte dezvoltat si, nu in ultimul rand, un curaj dus pana la temeritate.
Miner fiind, si eu doresc sa va spun ca fara aceste calitati, nimeni n-ar putea imbratisa aceasta profesie. Minerii isi fac greu prieteni, dar cu prietenii sunt sinceri si foarte indatoritori. Ati face prieten un miner inseamna ca i-ai castigat increderea, el ramanandu-ti devotat fara rezerve, pentru totdeauna, c-o incredere nemarginita. Acestea sunt calitatile acelor care au imbratisat meseria de miner si, daca mineritul a ajutat la progresul civilizatiilor, aproape nici-o civilizatie nu si-a inclus minerii in cultura ei. Micile exceptii ar putea confirma doar regula…
Acesti oameni, care doresc doar linistea tarii si a familiei sale, prosperitatea si bunastarea tuturor, ei care lipsesc de-acasa mai mult de 12 ore, timp in care nu stiu nimic de-ai lor, si nu-i poate ajuta cu nimic in acest rastimp, fiind in imposibilitatea de-a fi alaturi de ei la necaz. Fapt exploatat de patroni de-a lungul veacurilor, reducandu-i la supunere si docilitate voluntar acceptate, numai sa-si stie familiile in siguranta, ei, carora viata le ofera ce-1 mai putin din ea.
Nerespectarea clauzelor, a intelegerilor i-a facut neiertatori cu sperjurii. Cu toate ca ei nu sunt militari, luptatori, lucreaza zilnic in parteneriat cu moartea si o accepta, nu din resemnare, ci cu buna intelegere. in competitie perfectionandu-se, stiind ca pe masura ce cunostintele lor cresc, DOAMNA se va indeparta de ei…
in afara temeinicilor cunostinte, minerul trebuie sa fie posesorul unor reflexe de invidiat si simturile sale – cinci cate are tot omul – sa fie deosebite calitativ.
Aceste trei conditii sunt SCUTURILE infailibile ale palmasului tanjitor dupa soare.

Puteti urmari raspunsurile la acest articol RSS 2.0. Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.