— Avansezi, avansezi!
— Iti displace?
— Imi plac indraznetii, dar nu perfizii!
— Vrei sa ma insulti?
— Am jignit cumva pe domnu’?
— Te faci ca nu pricepi! Eu te doresc si tu ma coci! Parca nu ai sti despre ce-i vorba!
— Si daca stiu, am obligatia sa dau extemporal cu ori cine. Si tu te vrei examinator?
— Vezi ca esti uracioasa! Eu iti cersesc o intalnire, Iar tu.
— Mi-e teama ca cu un asemenea profesor nu va fi nici o predare. Ti-s slabe cunostintele. — Iti bati joc de mine?
— Nu, dar caut sa ma adaptez la situatia descrisa.
— Hai sa lasam asta. Ne intalnim la un film?
— Asa parca te recunosc. Esti tu.
— Bine, atunci la sapte?
— La sapte.
La sapte, Radu se intalni cu Silvia, mergand inspre cinematograf.
— Buna, frumosule! — il intampina ea.
— Buna, draguta, si plecara impreuna. In drumul lor apare maistrul Buia, care-i opreste:
— Am sa-ti spun ceva, Radule! -— Ce vrei? — sare Silvia.
— Doresc sa-i spun ceva. Nu se poate?
— Stiu eu ce vrei sa-i spui! Du-te si-ti vezi de treaba!
— Silvia! Te rog! Ce-i cu tine?
— Cu mine nu-i nimic. Mai bine vezi-ti de tine. Si acum du-te ca intarziem la film!
— Mergem altadata la film, daca-i asa de important — interveni Radu.
— Am hotarat! Mergem acum, se impotrivi fata.
— Atunci ramane, Radule, pe altadata — zice Buia — si se indeparta.
— Silvia! Ce ai cu el de esti asa de pornita? — deveni curios Radu.
— Pentru ce a avut el de vorbit nu a sosit inca timpul. Sa astepte. Am avut o conventie. Sa faca bine si s-o respecte.
— Ce conventie? Ma faci si mai curios!
— Tu m-ai invitat la film sau la interogatoriu? — se imbatosa Silvia. Care invitatie ti-o mentii?
— Hai tu, ce te legi asa de om. Intra, vad ca am intarziat.
Cu toate ca nu mai vazusera filmul, nu l-au savurat, intrucat starea nervoasa provocata de intalnirea cu maistrul miner Buia nu i-a parasit. Dupa film nu au mai discutat nimic. Radu a condus-o acasa pe Silvia. El a primit un sarut formal si s-au despartit. Pornirea Silviei fata de Buia a fost deosebit de dura si cu toate astea el o asculta. Ce-or fi avand? Intamplator, a doua zi Radu s-a intalnit cu Buia.
— Buna ziua!
— Buna, Radule. Acum ai vreo treaba?
— Nu. Nici una urgenta. De ce?
— Pai, as dori sa schimbam cateva cuvinte.
— Daca doriti. . .
— Da, as dori sa cauti si tu sa ma intelegi. Daca e cazul, apelam si la formula “intre noi barbatii”, dar as merge si mai departe si as zice sa avem intelegere unul pentru celalalt. De fapt, asa cum am spus mai inainte, pe tine te rog sa ma intelegi.
— Ma voi stradui.
— Iti multumesc, Radule, si o sa incep fara nici o introducere. Tu ai 19 ani, eu am trecut de 30. Poate tu nici nu te-ai gandit la asta, dar nu as vrea sa ai impresia ca-ti cersesc ceva sau ca-ti propun un targ. Problema e mai complexa. Tu vrei sa te insori?
— Nu. De ce?
— Eu vreau! Pentru mine a mai ramane burlac nu renteaza si m-am hotarat sa ma insor.

— Si vrei sa ma chemi la nunta?
— Nu. . .Adica da … Dar nu asta e. Altceva am vrut sa te rog.
— Poftiti!
-— Cu cine ma insor.
— Cu cine?
— Cu Silvia. Doresc. . . — Cu S. . .i. ..l.. .v….i…a… a…?
— Da, cu Silvia.
— Silvia stie? Ce prostie, sigur ca trebuie sa stie!
— Oarecum. Am mai discutat. In principiu. Ea vrea. Numai ca vezi tu? Esti tu. . . Mai sant si altii.
— Cum sant eu? Eu nu ma insor!
— Da. Dar voi ii umpleti timpul si eu nu ma mai pot apropia de ea. Ai vazut cum m-a repezit. Cand e cu cate un baiat mai tanar nici nu vrea sa se uite la mine. Parca-i turbata. Asta era rugamintea mea. S-o lasi in pace!
Radu a simtit o cocleala in gura. Ceea ce-i cerea era odios. Daca el nu era capabil sa-si cucereasca viitoarea nevasta, transeaza cu toti baietii si barbatii cu care ea discuta sau se culca. Asta l-a facut sa-i intoarca spatele. In acel moment, Radu 1-a exclus pe Buia din randul barbatilor si poate si al oamenilor. In satul lui, baietii se “petrec prin cutite” pentru o fata daca erau mai multi pretendenti si nu reuseau s-o cucereasca prin metodele A—E (de la Adam la Eva), iar asta intinde mana dupa pomana, ca sa aiba si el muierea lui. Se uita la el si o scarba ii inunda fiinta. Pana in acel moment i-a vorbit cu „dumneavoastra”, dar acum insul a coborat la nivelul de rama cleioasa. Bine ca nu-i din satul lui, ca l-ar fi gatuit. Asa, nestiind cum e la ei, 1-a lasat in pace.
— Ia-ti-o si-o pupa .. . Salve, batrane! A plecat cu grija sa nu-1 atinga pe cel ce adineaori era cineva, iar acum pute ca matasea broastei.
Incheindu-si povestea, Grosan cerceta fetele celor ce-1 ascultau, incercand sa descopere daca a reusit sa le capteze interesul.
— Cand am ajuns aici — marturisi Tudor — singura mea dorinta a fost sa plec imediat inapoi. Am descoperit insa peisajul, dupa aceea borcutul si la urma delectarea aceasta cu povestile. De frumoase sant frumoase. Observ ca tot cu aceasta ocazie incepem sa ne cunoastem mai bine si sa inchegam sau sa consolidam prieteniile existente. As putea spune ca ma simt minunat in aceste locuri si imi permit sa sper ca ceilalti pensionari ai cabanei se simt la fel.
— Adevarat, Tudor. Asa-i! — confirmara mai multe voci.
— Ei. Si acum, zice Laura, nevasta lui Grosan, va rog sa-mi rezervati mie seara de maine. Cred ca si eu o sa va relatez ceva interesant.
— Foarte bine, foarte bine! — o incuraja Vasile. Se vede ca pofta vine mancand. Acum tuturora noapte buna!
— Asemenea! — i-au raspuns colegii de pensiune.
A doua zi si-au refacut merindele si itinerarele, fiecare plecand in drumul lui, cu exceptia celor ce efectuau serviciile. Incepusera sa se cunoasca si sa se obisnuiasca cu conditiile de la cabana. Asa se face ca toti erau nerabdatori sa vina seara cu orele ei de spectacol „audio”. Cu toate ca ar fi fost destule chestiuni de intrebat sau fapte de comentat, printr-o intelegere tacita aceste lucruri nu se intamplau in timpul cat se derulau povestile, ci abia a doua zi, cand povestitorii erau bombardati cu intrebari, iar ascultatorii isi spuneau parerea, deci comentau. Aceste comentarii aveau insa si un anumit aspect comic, intru-cat cei mai putini atenti incepeau sa incurce personajele, ceea ce impunea o lamurire detaliata din partea celor ce le-au prezentat. Ba, dupa un timp, unii au uitat si cine a povestit. Deci toata latura comica a acestor intamplari se petrecea ziua. Laura avea acum cuvantul. Toti se foiau in jurul ei si a focului, avand grija ca ea sa aiba un loc mai bun, sa stea mai comod. Laura incepu:
— Povestea ce v-o spun este a unei vecine de-a mamei, femeie divortata, ajunsa la varsta de vreo 30 de ani.

Cu prilejul botezului fiului unei colege, Lucica a intalnit un „fost” casatorit, pe Leon. Dupa ce au facut cunostinta ei s-au distrat tot timpul impreuna. Apoi au iesit la plimbare si, cum se obisnuieste, si-au istorisit fiecare viata. A rezultat din acele relatari faptul ca, si in cazul lor, divortul a avut la baza neintelegerea, adica unul nu a fost inteles de catre celalalt. Apoi s-au despartit si s-au reintalnit din nou intr-o sambata, cand s-au dus la un restaurant, constatand ca se simt bine impreuna. Ca se agreeaza. Imediat dupa ce au divortat, fiecare si-a dat seama de inutilitatea traiului de unul singur, asa ca acum, regasindu-se in preajma unui partener, o mare dorinta ii impingea unul spre celalalt. Primul care a facut propunerea de a se uni a fost Leon:
— Lucica, daca tu ma placi si te-ai gandit cumva sa termini cu traiul de una singura, eu as fi de acord sa ne adunam, sa fim uniti pe viata.
— Cu toate ca nu le stiu pe toate cate as dorii sa le stiu, iti primesc cererea si-ti multumesc pentru propunerea ta, fu raspunsul ei.
Leon a cumparat un litru de vin si au plecat din restaurant. Fara nici o intelegere prealabila, au ajuns la garsoniera Lucicai. Au intrat. Leon a pus vinul pe masa. Ea a adus doua pahare. El a turnat in ele si au inchinat pentru fericirea ce-i astepta. Lucica s-a facut lejera. A lasat draperiile pe geamuri. Au mai servit inca un pahar de vin si s-au asezat pe pat. Simteau amandoi ca ard. S-au dezbracat in liniste si s-au asezat in asternut. Nu si-au spus nici un cuvant. A cautat fiecare sa-1 multumeasca pe celalalt. Cum si-a dorit fiecare asa a fost. Parca s-au ales anume dintre mii de parteneri. Lucica plangea.
— Ce-i cu tine? Ceva nu e in ordine? se mira Leon.
— De mult mi-am dorit un barbat pe gustul meu, iar acum te-am gasit, nu numai barbat, ci si barbatul care a facut sa vibreze tot ceea ce este femeie in mine. Credeam ca acest lucru este imposibil si uite acum te am, aici langa mine. Mi-a placut de tine, Leon. M-ai facut fericita, zise Lucica emotionata si plina de recunostinta.
— Si mie de tine, Lucica, recunoscu el.
S-au lasat din nou in voia simturilor. Era o desfatare totala, o contopire intr-o singura fiinta.
Dupa casatorie s-au mutat la Leon. El avea apartament. Casatoria lor mergea bine la toate capitolele. Lucrau amandoi, castigau amandoi, se iubeau cu nesat. O buna bucata de timp dupa casatorie au putut avea contact sexual zilnic. La inceput chiar de doua ori pe zi. Acum ca s-au cunoscut deja, tinand cont de faptul ca Leon se apropia de 40 de ani, era imposibila realizarea zilnica a acestui act, iar Lucica nici nu vroia sa auda de renuntarea la acest ritm. Aceasta ii crea lui Leon niste stari de nervozitate, care-i mareau perioadele de abstinenta. Unele din aceste stari le prelua de la Lucica. Ea insa se straduia sa i le alunge, dar sfortarile lui nu duceau la nimic bun. Adormea zilnic pe scaun, la lucru nu-si putea concentra atentia, se refacea foarte greu numai in putinele ore de odihna, intr-un cuvant, nu mai putea face fata la un schimb in mina si unul acasa. Dar soarta i-a suras. La o vizita medicala a reiesit ca are gradul de silicoza 1/2. Cineva 1-a ajutat apoi sa se ridice la gradul de imbolnavire silicoza II si astfel s-a pensionat la numai patruzeci de ani.
Dupa pensionare, viata lor conjugala a devenit infloritoare. Acum se mai putea odihni o ora-doua in plus, refacandu-se ca lumea, dupa care trebaluia cate ceva in jurul casei, taia lemne, se ocupa de gradinarit. Asa ca zece ani au zburat ca un gand de fericire. Nimeni si nimic nu i-a suparat.
Cind Leon a simtit pentru prima data ceva in neregula „jos”, nu a acordat mare atentie acestui simptom. A crezut ca a ridicat ceva mai greu, ori ca s-a lovit. De fapt, nu simtea o durere, ci mai de graba un fel de jena. Parca era o amorteala sau cam asa ceva. Repetandu-se aceasta stare, a mai intrebat pe unul, pe altul, dar nimeni nu 1-a putut lamuri despre ce-i vorba. Nici unul din barbatii cu care s-a consultat nu stia ce-i asta si nu a simtit asa ceva niciodata.
Unii presupuneau ca ar fi vorba de un inceput de hernie, iar altii ca este o consecinta a faptului ca, poate, abuzeaza in raporturile sexuale. Asta 1-a linistit oarecum. Asa era, cam abuza. Care din ipoteze era cea adevarata? Ca sa-si dea seama daca este vorba despre un abuz erotic, a plecat pe cateva zile la mama-sa, s-o ajute. Astfel si-a luat un mic concediu de la nevasta. Ca urmare o perioada iar nu a simtit nimic. Apoi a inceput sa-1 doara noaptea, cu osebire spre dimineata. S-au ivit probleme cu urinatul. Acum era sigur ca trebuie sa consulte un doctor.