SEMNAL

La Editura PROTRANSILVANIA -Bucureşti – 2009 a apărut volumul de umor LICĂRIRI SPIRITUALE al domnului VALERJAN LICĂ, redactorul şef al Revistei „Epigrama”.
Prin editarea acestei cărţi, în anul în care a împlinit, la 10 aprilie, invidiata vârstă de 80 ani îşi face şi ne face un cadou de o valoare inestimabilă.

Apariţia cărţii pe care o semnalăm, reprezintă un eveniment deosebit de însemnat în viaţa literară, în speţă cea umoristică. Ea cuprinde nu doar licăriri spirituale ci, mai ales străluciri spirituale. Ilustraţia este una deosebită şi inedită, cu fotografii după picturi şi sculpturi celebre ale unor faimoşi artişti plastici, sporind gradul -şi aşa înalt – de culturalitate al ei. Prin conţinut, valoare, ilustraţii, volumul se constituie într-o adevărată Scriptură a epigramei româneşti şi mondiale.
Cele mai multe epigrame sunt antolo¬gice, au ceva aparte şi anume faptul că, deşi poantele sunt imprevizibile, dar cu atât mai surprinzătoare, înţepătoare, ironice, sunt totuşi nesupărătoare, epigramele rămânând unele inteligente şi deosebit de elegante. Este o adevărată plăcere să citeşti asemenea epigrame. Majoritatea epigramelor sunt moraliza¬toare, dar şi poetice, filozofice. Autorul utilizează des şi cu mult succes paradoxul. Remarcabile sunt definiţiile epigramatice, mai ales cele sub formă de distih, care mustesc de spirit şi sunt adevărate bijuterii filigranate. Sclipitor de inteligente şi pline de umor sunt şi poantele „Comentariilor” („Replicilor”).
Redăm spre delectarea cititorilor urmă¬toarele epigrame: Plin de-„nţelepciune’/ Si de „maniere”,/ Şeful îşi impune / Pumnul de vedere. (Şeful); Omu-acesta, din biroul / Cu dulapuri şi dosare/ Preţuieşte-atăta noul… / Că-l încuie în sertare. (Responsabilul cu invenţiile); Pe-ale vieţii lungi trasee / Unii mor pentr-o idee, / Iară alţii,-n alt decor, / N-au idee de ce mor. („Ideatică”); Bărbatul salută / Răbdarea muierii, / Când şade tăcută / La Masa Tăcerii. (Brâncuşiană); Dacă dai cumva cu tunul / Nu găseşti în post niciunul, / Pentru că, în preajma cuştii, / Dorm buştean pe patul puştii. (La o unitate militară); Cântăreţ pe care, cică, / Febra foamei… îl „furnică”! (Greierele); Crai ce-aşteaptă musafire / In hamacul lui de fire! (Păianjenul).
Acest volum demonstrează prezenţa unui spirit viu, efervescent, care sfidează trecerea, uneori nemiloasă, a timpului şi ne arată că autorul este un exemplu de eternitate şi pe pământ
Dorim autorului multă sănătate, viaţă cât mai lungă, întru propăşirea pe mai departe a epigramei româneşti.

Mircea Micle

Unei infidele

Nu merită-această damă
Nicidecum o epigramă.
Am să-i scriu un epitaf
După ce s-o face praf.

Dragostea în tranziţie

El, acuma, are-un post mai mare.
Dragostea, la ea, e în schimbare
Şi-are-n actul ei ceva ce nu-i hilar,
Inima i-o caută în …buzunar.

Dragostea

Sentimentul nobil şi discret
Care are un adânc secret,
Se-n firipă şi-ntre oameni mari
Dacă plin e unul de dolari.

Transformare

Tare ca şi o cafea
Fost-a la viaţa sa,
Dar pierzându-şi celibatul
A ajuns ca surogatul.

Ea şi El

A fost o viaţă-a lui iubită,
Dar ocupat cu “turturele”
Rămas-a-uitată printre ele,
Precum o carte necitită.

Regret

A spus un “DA”! când a luat-o
Şi-ar fi mâncat-o din iubire,
Dar, după ani, ne dă o ştire:
Îi pare rău că n-a mâncat-o.

Gelosul

Temându-se, să nu o piardă,
A pus pe lângă ea o gardă
Femeia nu s-a supărat,
Din gardă-n gardă a umblat.

Liceanul corupător

-Cu “vino-ncoace”
Corupi boboace?
-Eu fac doar ce-i firesc,
Le cresc.

SĂRBĂTORIREA DOMNULUI ING. MIRCEA MICLE, la 70
de toamne la această dată ( cu toate că dânsul este născut în vară)

După ce preşedintele Clubului a făcut o succintă prezentare a realizărilor deosebite ale domnului îng. Micle Mircea, este vorba atât de realizările profesionale cât şi cele beletristice, ocazie cu care s-a menţionat şi articolul scris de domnul ing. Nistor Bud în ziarul local, articol de-o deosebită simţire şi prietenie. Un adevărat monument de muncă şi creaţii din varii activităţi.
Aniversarea lui M. Micle
Epigramist cu experienţă care iubeşte epigrama şi o are ca preocupare permanentă, cu epigrame recunoscute la nivel naţional. Un coleg inimos care aderând la mişcarea clubului nostru a adus o împrospătare de forţe şi multă încredere şi calitate în realizări. Este receptiv la tot ce se preconizează în promovarea epigramei, pentru ca oamenii să fie mai buni. Suntem bucuroşi că-l putem sărbători la o frumoasă vârstă rotundă, şi îi urăm multe asemenea aniversări tot în Clubul „Spinul”. Romulus Filip îi spune:
N-ai din ce ‘nădi un nai,
Te plângeai ca bieţii moşi.
Iată ce tezaur ai:
Şaptezeci de ani vârtoşi!

Şi Toma G. Rocneanu i-a ticluit şi el una:
Unui coleg la împlinirea a 70 de ani

La Remin unde-ai lucrat,
Inginer, hăul a-nvinge,
Pe uşă scris ţi-au lăsat:
Intră de mai poţi…ÎMPINGE

Doamna Găinariu îi dedică o urare specială făcută pentru acest eveniment:

De ziua dumneavoastră c-un altfel de prefix

În anii ce-or urma să iasă totul fix.
Cu „spinoşii” împreună
Umorul, să ne meargă strună
Şi eu ştiu, că-l faceţi bine.
Mă-ntreb, spunând ades, că cine
Mi-a-ntinde-o mână de-ajutor,
Să am ca dumneavoastră spor ?
Mulţi ani frumoşi şi fericiţi
La cei care vă gândiţi
La doamna care rabdă chinul,
Când faceţi rime pentru „SPINUL”.
Familiei întregi în care-acum trăiţi
Eu vă doresc ani mulţi şi fericiţi,
Cu carul sănătate şi caldul-LA MULŢI ANI!
Mă număr fericită printre fani.
Îmi cer permisiunea, mai am ceva de spus:
Mă-nclin zicând: NEA MIRCEA, UN SERVUS !
Cu deosebită stimă şi respect pentru felul dumneavoastră de-a fi ori unde vă aflaţi. Viorica Găinariu. (Pe plicul în care era introdusă felicitarea scria: O viaţă cât mai frumoasă vă doreşte o „spinoasă”)
După câteva cuvinte simţite Domnul Ion M. Mihai a adresat o epigramă domnului Micle Mircea, epigramă care încă n-a ajuns în posesia mea.

Micle la reîntoarcere
de Filip Romulus

Cu o frunză de arţar
Şi dolari în buzunar,
El s-a-ntors de prin Canada.
Oare, şi-a schimbat tirada?

Îndemn
de acelaş Filip Romulus

Haida iute domnu’Micle
Ia mai scoate nişte sticle
Că pe masă câte-ai pus,
Încă nu m-au predispus!

Domnul Micle a mulţumit membrilor cenaclului pentru frumoasele cuvinte adresate cu prilejul aniversării sale, timp în care Doamna Micle a pus o masă cu nişte pateuri de neuitat, pălincă, vin, saleuri şi celelalte. Domnul Fârtea mai rar prezent în asociaţie, după ce şi-a predat materialele a vrut să plece. Oarecum i-am întârziat această primă pornire, după care toate au fost le ele acasă. A consemnat T. G. Rocneanu.