Iuliu, dimineata s-a dus la oglinda, si a vazut o “fata palida”. S-a mai ciupit, si-a mai aplicat niste palme pe fata si tot nu si-a revenit. A visat ca cineva il infasura cu un lant peste piept si-1 tot strangea continuu. Orice metoda de-a scapa de acel lant s-a dovedit neputincioasa si probabil daca nu l-ar fi trezit camarazii, nu s-ar mai fi trezit niciodata.
Cum era om de cuvant s-a dus si la intalnire. Pe drum a mai “sorbit” si o oca de vin, dar culoarea in obraji nu i-a revenit.
A gasit-o pe Maria oarecum contrariata si nervoasa.
– Iuliu ai facut ce te-am rugat ?
– Bineinteles draga.
– Ceva n-a fost in regula. Poti sa-mi spui ce?
– Nu te supara Maria, dar nu stiu la ce te referi.
– Ai pus apa?
– Da.
– S-a golit cana?
– Poate, nu era chiar plina, de ce?
– Tu ai facut ceva ce eu n-am stiut.
– Ce puteam sa fac?
– Tu stii, dar nu-i nici o problema. Te rog sa pui si in asta seara o cana cu apa si apoi fa tu ce vrei!
– Maria, te-am ascultat, am facut ce mi-ai cerut si tu sti asta, sincer sa fiu nu am chef sa ajung de rasul camarazilor. Mai bine ai face daca am iesi putin la aer. Nu prea sunt in apele mele. ;- De ce?
– Tu crezi ca-i usor lucru sa-i spui iubitei ce ti-am spus? Crezi cumva ca sunt un las si vreau sa ma debarasez de tine? Mi-ar fi rusine daca ai crede asemenea lucruri despre mine. – Duminica trecuta n-ai fost asa de spasit. S-a intamplat ceva cu tine?
– Nu, nu s-a intamplat nimic, dar nu crezi ca tu n-ai insemnat nimic pentru mine?
– N-am nici o certitudine.
– Ce certitudini doresti, intreaba Iuliu infricosat ca va trebui sa traiasca o viata cu o vrajitoare care-1 poate face un “zero” cand are ea chef. Atunci s-a gandit ca despartirea de Maria el n-o s-o poata realiza in veci. E robul ei! Numai daca….
– As dori ca si pana acuma sa ramanem tot ce-am fost… si ca din senin s-a pornit o ploaie torentiala. Erau langa cimitir. Casele erau cam departe. Au fugit si s-au pitit de ploaie intr-o cripta. Cu toate ca era dupa amiaza, afara era aproape intuneric.
Mai schimbau cate-o parere cand Iuliu, vede ca mana ei aproape ca-i intra in ochi.
– Ce faci tu. Tine-ti mana “acasa”!
– Dragul meu, o mana mi-o tii tu, si cu cealalta te-am imbratisat. Despre ce mana
vorbesti?! Pe Iuliu l-a prins o teama gretoasa si fara sa mai zica nimic, a iesit ca din pusca din cripta.
– Vino inlauntru, ploua inca tare!
– Acuma tot suntem uzi, hai sa mergem acasa sa ne uscam. Au plecat si au ramas in relatii amiabile, Iuliu fiind ingrozit de ea, a cautat sa aiba relatii din care sa nu reiasa sentimentele care le nutrea pentru ea acuma. Toate se puteau regiza, greu era cand trebuia sa “doarma” cu ea pentru ca toate sa fie ca inainte.
Ideea i-a venit cand l-a rugat sa puna a doua oara, cana cu apa. Maria era frumoasa si plina de viata. S-ar fi putut ca toate barfele sa-i fi iesit pentru faptul ca n-a vrut sa stea de vorba cu toti cei care si-ar fi dorit-o, sa fie a lor. Unul dinte camarazi era innebunit dupa ea, il implora sa-i spuna uneori chiar intimitati despre ea. Ar fi facut ori ce numai sa-i raspunda la salut, dar ea nu-1 “vedea”. Iuliu si-a facut planul si ca din intamplare, se mai intalneau, i-a prezentat-o, au inceput sa mai schimbe replici, cum el si ea erau cam plictisiti, a reusit sa-i lase singuri. Le-a fost de bun augur. S-au casatorit dupa terminarea stagiului.
Si Iuliu s-a casatorit dupa terminarea stagiului cu Ana… dar parintii au dezmostenit-o…
Tag-Archive for » minerii ardealului «
Dupa ziua plina de evenimente, de amintiri si povesti nedefinite, Todut cu Mara au considerat ca un somn bun n-ar fi rau mai ales ca…
in saptamana ce a urmat, Mara avea un program foarte incarcat, urmand sa lipseasca practic toata saptamana de acasa. Pregatirile ei ii dadeau o nostalgie aparte lui Todut convins fiind ca nu vor trece doua zile si-i va fi dor de ea. In aceste stari de melancolie se “inchidea” in el, se inchidea in casa, momente in i derula firul vietii, alaturi de ea. Todut se considera un om multumit de casnicia lui, si realizarile sale familiare alaturi de Mara. Poate ca acest lucru, se datora si faptului ca nu si-a dorit niciodata absurdul, n-a sfidat buna cuviinta in relatiile sale si, in general, n-a tinut mortis sa pozeze, sa se laude cu functiile sale, bunastarea sa. Avutul sau si al familiei sale, confortul familiei sale, era numai rezultatul muncii sale si a Mareei. Nimic n-a primit gratuit si cuhnea ironiei, n-a castigat niciodata in plus, nici macar la loz in plic, dar nici n-a inselat pe nimeni ca sa-si “faca lui bunastare”, asa cum foarte frecvent se “aude”. Probabil ca acesti noi jecmanitori, n-au auzit (si nici simtit), ca de fapt, cel mai plin de satisfactie moment al vietii este “a da” si nu a spolia, a putea ajuta, asa cum insusi Cristos ne indeamna si ne traim viata prin nenumaratele sale pilde.
Aceste frumoase precepte de viata, i le-a inoculat o matusa de-a lui, cand inca era copil.
“Dragul matusii, ii spunea ea, esti mare, ai inceput sa vezi si sa auzi destule, sa cunosti multe. La varsta ta mi-as fi dorit si eu sa am un indrumator in ale vietii. Nu s-a putut, dar lucrurile care o sa ti le spun, nu sunt citate filozofice, sunt lucruri traite si verificate de mine, in atata viata cata o am.
Cred ca unul dintre cele mai importante lucruri in viata, confirmat si in biblie, este sa nu sfidezi pe nimeni in nici o ocazie. Daca n-ai stapanirea de sine si provoci sfidare, multe necazuri vei avea, intrucat la sfidare se raspunde cu razbunare.
Sfidarea, dragul matusii, nu este numai o provocare in fata unor persoane necunoscute, ea poate avea forme de umilire chiar a rudelor de sange, a sotiei si atunci toata viata ti se va scurge incercand sa “parezi” loviturile unora sau ale altora. in aceasta forma de razbunare unii dau o dovada de “rabdare” pentru ati intoarce “plata”, chiar zeci de ani, pregatindu-se foarte meticulos pentru acea satisfactie, de a-ti restitui umilinta sau sfidarea. Mai vreau sa-ti completez ca: oamenii care sunt preocupati de razbunari (arma prostului, dar arma!), isi irosesc viata traindu-si-o intr-o continua spaima. Un alt precept al vietii este si acela care-ti cere: “sa nu-ti “dai” toate secretele vietii tale, nimanui, deoarece ele vor fi folosite impotriva ta. Poate de asta ai mai auzit dar eu asi dori si sa ti-o exemplific putin.
Barbatii, pentru casnicia lor, pentru viata lor de familie, nu vor sau nu-si dau seama, ce inseamna sa faci excese si ce urmari pot avea acestea uneori, unii, nu doresc sa rupa relatiile cu fostele “iubiri”. La tipul acesta de necazuri se adauga si greutatile inerente in orice inceput de casnicie. Peste acestea mai intervine si faptul ca o nevasta tanara, nu-i nevasta care va fi peste cativa ani. Altfel spus ea mai are unele retineri, deci nu toate vor fi la dispozitia sotului, ceea ce este o insatisfactie pentru el, tanar fiind nu-i prea “tare in diplomatie” si atunci gaseste ca-si poate “domina” sotia prin tiranie ori infidelitate. Nevasta are doua solutii, ori divorteaza, ori il suporta asa “cum e”, pana considera ca “i-a venit lumea pe mana”…
Chiar daca femeia n-a planuit o razbunare, cu varsta, fortele in casnicie se echilibreaza. Daca pana la 30 de ani barbatu-i cu “cocositul”, dupa aceasta varsta femeia incepe cu pretentiile sexuale, moment in care potenta barbatului incepe sa scada. Cine a avut rabdare si intelegere la inceputul casniciei, va beneficia de acelasi tratament, cine nu.
Un alt sfat, ce ma indeamna sufletul sa ti-l dau este: sa fii harnic. Multa lume spune ca n-a murit nimeni ca n-a muncit. EROARE. Spunea undeva un om care pe vremea aceia trecea mare invatat ca: “munca 1-a creat pe om”, adeptii lui, a lui Marx au luat aceasta butada in forma in care ei au priceput-o. Adica sa transformam oameni in roboti industriali, fara familii, fara iubiri, fara interese. Nu s-a putut! Dar aspectul muncii este foarte variat, n-o sa-ti insir eu toate acestea, eu ma voi referii la cel biblic. Cine nu munceste, nu-i agreat de Dumnezeu. Munca, indiferent de felul ei, ne ajuta pe noi, in primul rand, si apoi prin munca putem sa-i ajutam pe ceilalti.
Nu le place sa-i crezi “neinitiati”, doar au mai vazut si ei un film, o videocaseta, mai are deci ceva cunostinte, dar daca te-a luat ca persoana de incredere, ti-sa confesat, pretinde sa fi la inaltimea increderii acordate. In momentul acesta, daca soarta ii impinge un “initiat” in probleme, educatia sexuala, “predata” de un asemenea tip, sau tipa, va fi ori un proces animalic, ori va crea handicapati sexuali, in urma audierii acelor “reusite” ale unor astfel de “dascali”. Aceste “lectorate” la care se preteaza de regula unii, distrug tineretea in tineri si ei, de cate ori vor ajunge la acel capitol, se vor simti inhibati, dupa expunerile audiate, multi fugind efectiv de realitatea vietii, devenind fantoma imaginata ta urma “lectoratelor”.
Todut isi aducea si el aminte de cateva din aceste “audieri”, si el fiind unul dintre acei “scolari” care-si doreau cunostinte multiple despre sexul opus dar care si-1 dorea aproape, si evident si el dorea sa-si dea ifose de cunoscator “ta bransa”, sa nu ajunga de “rasul lumii”. Si “pe vremea lui”, initiatii “strazii” erau tot niste refulati ai soartei, si-si mai aduce aminte cat de greu i-a fost sa se “scape” de dogmele ingurgitate la pubertate de la acesti indivizi prosti si animalici. Ei aveau retete pentru verificarea fetelor mari, si… ta general pentru orice problema. in genere la pubertate, pentru baieti femeia devine imagine greu tangibila si de regula adulata, ascunsa cu grija intr-o casuta a inimii fiecarui baiat. Tainuita de el pentru a fi aparata de toate relele lumii. Din aceasta pretuire, placere tainuita si ascunsa celorlalti, “invatamintele lectorilor” transformau femeile ta tarfe la cheremul acestora. Atat de toxice sunt aceste lucruri la o asemenea varsta, incat strica ori ce puritate a unui suflet care pentru a “intra ta lume” trebuie s-o creada, sa-1 atraga, sa-1 momeasca si nicidecum sa-1 manjeasca. Apare lipsa motivatiei “aruncarii in viata”. Cand nimic nu te atrage, ce sa cauti acolo?
Nimeni nu-si poate imagina cati dascali adevarati esueaza ta tentativa lor de-ai sugera un ideal, tanarului debusolat de un cretin.
Adevaratele caractere inving, dar cu greutati enorme si cum vreti sa fie altfel cand “dascalul lui” i-a spus ca: ” orice femeie care are tatele moi este curva”, fata cu care el discuta, cu toate ca n-a vazut-o niciodata c-un baiat, avea pieptul “moale”. S-o mai iubeasca el?
Au si “fetele” “invataturile” lor. Daca cumva au “intrat” ta posesia unei boli ; venerice, “credinta” lor este ca prin actul sexual scapa. Ca n-a scapat niciuna este alta poveste, dar nu de putine ori vezi zeci de barbati “serviti” de una ca aceea.
Dupa toate pacalelile oferite de “viata” nu putini intrau ta impas… Nu mai ai incredere fa nimeni… Ar dori sa discute cu fete, dar care-s “acelea?… Si-ar dori un cerc de prieteni, dar ei tot mai des ramaneau ta carciumi. Solutia gasita a fost sa “converseze cu unicul prieten care nu te dezamageste, cartea. Mai afla cum s-au “descurcat inaintasii nostri” ta problemele vietii, de fapt, problemele lor. Citea… si cu cartea-n mana nu de putine ori gandurile-i fugeau la Mara. Dar ce contau aceste ganduri, aceste clipe furate cititului cand intre el si ea erau un sfert de mie de kilometri. Numai drumu-i fura o zi, banii, serviciul… zile pierdute, pentru unii… si in final s-o abandoneze din nou intr-un cinematograf? Ori poate-n alta parte? Si ce-si vor spune? Ori cate vor spune si ori ce vor face, toate-s ta van dupa asa fel de despartire… toate erau desertaciuni…
Si totusi… gandul ca exista o fata… Mara… nu-1 lasa in pace. De fapt n-are nici o pretentie fata de ea… asa doar… s-o vada… si mama-sa…. si fratii… Atunci c-o fericire fara margini, isi aduce aminte, ca de fapt el nu si-a scos diploma de absolvire intr-adevar, acesta-i un motiv extraordinar, el va putea pleca si… o s-o vada si pe ia, pe Mara. Asa nici n-o sa dea “apa la moara” barfelor si nimeni nu va sti de “ata care-1 trage” spre Ea.
Todut a inceput demararea lucrurilor. A vorbit cu maica-sa, s-a pregatit, mai mult sufleteste, cat despre ganduri ii erau foarte involburate. A venit si ceasul plecarii. Tensiunea crestea vertiginos. Todut simtea ca-i scapa de sub control propriile emotii, gandind la intalnirea cu Mara. Cum o fi aratand? Dar “primirea” cum va fi? Si multe alte intrebari gandite si nerostite i se cuibareau ta minte. Exista ta “orasul iubirii sale”, un iaz, urat de toata lumea, el fiind una din sursele majore de poluare a orasului. La revederea lui, pe Todut 1-a “prins” bucuria, semn ca nu va mai trece mult, si-si va revedea iubita.