Atunci de unde acest egoism şi snobism, să aibă fiecare Dumnezeul lui, cu care să se aline fiecare, pentru a nu fi deranjat de alţii, în aşa-zisa lui “confesiune”! Poate că atunci când omul L-a sfidat pe Dumnezeu şi-a meritat pedeapsa, dar n-ar fi fost bine ca în “satul” ăsta, care se numeşte Europa şi se vorbesc peste 40 de limbi, să fi fost doar una singură ?!
Multe popoare şi-au găsit prilej de-a dispreţui alte popoare numai pentru faptul că acele popoare vorbeau alte limbi, sau aveau alte religii…
Trecând la puţină logică, ar putea spune cineva cu mâna pe piept, că el este de o anumită naţionalitate “pură” ştiind cât de frământat de războaie este acest pământ. E necesar să mai aducem aminte câte valuri de popoare migratoare au baleiat pământul Europei în toate direcţiile, că francezii lui Bonaparte au “vizitat” Moscova? Că n-au trecut nici zece ani de când au ieşit ruşii din centrul Europei? Aţi uitat cumva câte cruciade au fost? Şi că mongolii şi alte neamuri caucaziene ne vizitau până la Viena, nu cu mult timp în urmă? Dar ultimele conflagraţii, ultimele războaie mondiale care au avut sediul tot în Europa? Dar migraţiile moderne ale populaţiei pământului, turismul, toate, absolut toate au dus acolo că se poate spune, eroarea fiind destul de mică, că au rămas puţine fiinţe cu “sânge albastru” sau aşa-numitele “naţii pure“. La toate acestea nu trebuie uitat că sunt naţiuni care au mai puţini conaţionali în propria lor ţară decât în lume. Printre ei se numără: portughezii, ungurii, englezii, olandezii şi mulţi alţii. Ăştia suntem şi altceva nu putem face. Cu toate acestea, sferele de influenţă, tendinţele de reîmpărţire a pământului, cucerirea de debuşee, necesare marilor puteri au dus la declanşarea ultimului război mondial, la ceasul când lui Pista încă nu-i ieşiseră tuleiele. El şi alte mii de tineri, şi mai puţin tineri, trebuiau să se supună acestor domni care îşi permiteau să se joace de-a Dumnezeul cu vieţile lor, pentru a-şi satisface poftele de mărire şi-navuţire, prilej cu care mai ”reduceau” şi populaţia, că altfel ce rost mai au războaiele. Singurii care n-aveau nici un cuvânt de spus în tranşarea lumii erau tocmai aceea care vor pierde totul în aceste conflagraţii: OAMENII, care au fost obligaţi să poarte uniforme, soldaţii!
Pista s-a oprit din plâns, cu sufletul înspăimântat, pe care-l simţea deja pustiu, şi începe să spună c-o voce ireală:
– Tu Iuli, ce-ai zice dacă ne-am logodi?
– De ce să ne logodim?
– Sigur nu ştiu nici eu, dar tu ştii că eu te iubesc?
– Şi eu te iubesc, dar despre asta n-am discutat până acuma.