Dar până s-a gândit s-ă se uite, era precis că e Maia. Credea că ea, Maia, i-a făcut această figură. Şi când te gândeşti că îndrăgostiţii pot deosebi şi gemenii, iar el era capabil să încurce unicatele. Totuşi sunt “ceva” aceste fete…
Fetele sunt, dar el ca să termine liceul trebuia să se înscrie la “seral” şi aşa va fi tot în clasa a XI-a, neavând altă posibilitate de-a respecta contractul semnat la înscrierea la şcoala de şoferi.
A fost deja să vadă unde-i Liceul nr. 2 Constanţa, acel liceu minier, unde-şi va continua studiile. La început nu-i venea să creadă că există aşa ceva în Constanţa. După ce-l văzu, credea. Adică şi aici există liceul minier. Aici îşi va petrece timpul seară de seară, până la terminarea liceului. Ce era să facă? Asta a căutat, asta a găsit…

* * *

Munca pe şantier mergea bine. În trei săptămâni terminasem şanţul. Ne părea rău că l-am terminat, dar am primit alte lucrări în continuare. Neavând elicopterul promis, care să ne ducă ţevile cu greutăţi cuprinse între 60 şi 300 de kg, le-am cărat pe spate tot noi, elevii. Poate a fost cel mai temerar act executat cu elevii, în condiţiile date. Pentru prima dată am simţit că-i foarte mult şi mai ales foarte periculoasă această operaţie.
După terminarea acestei operaţii, în aceea zi nu am mai lucrat nimic. Am fost lăsaţi într-o ”zbenguială totală”. Eram ca mieii când le cresc corniţele, primăvara…
Cu ţevile de 4” nu am mai avut acele probleme, doar distanţa de 1-2 km de transportat pe spate ne mai dădea de furcă.
Pentru efectuarea sudurilor erau normaţi patru sudori. Nouă ni s-a repartizat unul, căruia îi cam tremura mâna dacă nu bea iar dacă apuca să bea, nu mai învingeai cu el, cu gura lui. Cu sudatul şi el şi noi stăteam cam prost. Aşa că s-au apucat maiştrii noştri să sudeze, apoi colegii mei şi aşa am suplinit excesul de vorbărie şi de lene al sudorului alcoolic.
Oricum, toate operaţiile au fost făcute sub barem, chiar şi la transport, acolo unde trebuia să ni se repartizeze un elicopter, aşa cum era prevăzut, şi nu l-am mai primit, ne-am făcut treaba bine şi în linişte. Şi celelalte operaţii le făceam în linişte, cu calmul omului care face ceea ce trebuie făcut bine, inclusiv probarea conductelor.
După terminarea acestei magistrale ne-au repartizat-o pe a doua, pe care din nou am dus-o la bun sfârşit şi uite aşa se apropia ziua de întors acasă.