Ploaia îşi are şi ea rostul ei, de acea ne-a însoţit şi astăzi 13 aprilie 2008. De fapt dece să n-o spunem, deoarece premiile festivalului au fost publicate în ziarul judeţean cu o zi înainte, eram oarecum derutaţi şi plouaţi. De ce mai era necesară deplasarea noastrăm cu atâta cheltuială, la un festival încheiat deja?
Au fost păreri diferite şi eu cum n-am mai participat la alte festivaluri încheiate, era bine să nu comentez şi astfel m-am văzut în microbuzul cu care am mai făcut deplasări din Baia Sprie. În maşină în afară de noi, ne-a însoţit şi poetul şi fotograful Dragoş care a însoţit “expediţia” Pe domnul Şiman am înţeles că-l vom lua de lângă Institutul de Însămânţări din Sighet. L-am luat. Pe parcursul deplasării noastre s-a mai ivit o problemă, chestia cu: “Pentru om şi nevoile sale”. După orele petrecute-n maşină era firesc să mergem la toaletă. Pe Gutâi mie ruşine să o numesc. La primărie, un sungur vas, pentru toţi angajaţii.(normele obligă la 10 oameni să fie unul), şi la un restaurantul de 60 de locuri, acelaşi unic vas, cât despre dotare sau curăţenie, nu mai povestim.
Ajunşi la Vişeu, am fost primiţi cu bucurie şi plăcere, doar că mai aveam o oră până la începerea…a ce urma să înceapă. Sala s-a umplut rapid. Eram 80-100 de oameni când au apărut cei desemnaţi să prezideze. La invitaţia lui Perţa, au luat loc în prezidiu: Academicianul Cazimir Ionescu, Corbu, Primarul Vişeului-Ciolpan, Sălcuţan, Deviza din Moldova, un consilier local. N-au avut loc în prezidiu d-na Dr. Elis Râpeanu, Misiuga, Petrone, Andraşonii şi Pop de la Cluj, Şiman din Baia Mare şi alţi corifei ai epigramei. Sala de şedinţă a primăriei a fost populată de circa 2/3 localnici, firesc ar fii fost să spun, iubitori de epigrame din Vişeu. Dar n-a fost aşa, deoarece după îmânarea premiilor, interesul lor a fost nul faţă de creaţiile altora. După ce Perţa a felicitat pentru prezenţă Clubul “Spinul”, chestie de unicat, o localnică s-a exprimat.”O că cel mai tânăr şi mai frumos dintre spinişti n-a venit”. Era vorba de Adi Fârte.
După îmânarea premiilor, care chiar dacă de această dată n-au nimerit în clubul nostru, au fost oferite unor oameni cu realizări cunoscute în domeniu, excepţie tânărul de la Braşov. Toţi premianţii au fost rugaţi să recite din propria creaţie. Acestea recitări au fost sarea şi piperul întregului “Festival internaţional”. Perţa ne-a rugat şi pe noi, pe băimăreni, să recităm ceva epigrame. A început doamna Găinariu, dar cu o poezie destul de lungă. A continuat doamna Velea tot cu aşa ceva, de mai mari dimensiuni. Cum timpul cititului a durat cam mult, asistenţa ne fiind prea avidă de asemenea producţii, manifestând real dezinteres, s-a făcut rumoare cauză pentru care nu s-a mai perceput nimic. La insistenţa domnului Perţa a citit şi domnul Filip c\teva epigrame, urmat de domnul Şiman, după care localnicii au mărit decibelii nepăsării şi au părăsit sala. De fapt ei îşi doreau să ajungă la masă, epigramele neatrăgându-i.
Programul s-a continuat după scenariul făcut de organizatori, cu vizitarea Muzeului şi a Bibliotecii după care am ajuns şi la masă. Aici muzică şi dans. M-am dat şi eu în spectacol îmcercând să le citesc un “proces verbal”, dar “auditoriul” n-a manifestat nici-un interes aşa că am abandonat “acţiunea”. După masă, s-a continuat cu schimburi de cărţi, vânzări din mână, donări diferite (doamna Găinariu a donat un costum popular moldovenesc Muzeului, eu opt cărţi de patru titluri-bibliotecii)
Ne-am adunat la maşină (aşa de bine ploua că nu prea te puteai să umbli sau să stai la taclale afară, cu vechii şi noii cunoscuţi şi preţuiţi). Am pornit spre Baia Mare şi pe drum, sub imperiul “aghiasmei” care-şi făcea efectul, fiecare şi-a prezentat latura artistică ratată a vieţii sale.
Două lucruri au fost de memorat: la un public neavizat sau nedorit nu le poţi impune cultura şi dacă ai zece epigrame hârtre, fie ele cu soacre ca ale domnului Misiuga sau erotice ca ale doamnei Dr. Elis Râpeanu, faci faţă şi la asemenea auditoriu. Mi-a făcut o bună impresie domnul Sălcuţan, foarte sprinţar în replici şi profund.
În concluzie, cu toate că m-a bucurat întâlnirea cu oameni pe care nu i-am văzut de mult, m-au bucurat şi faptul că i-am cunoscut pe doamna Elis, pe Petrone pe care-l cunosc din citit de pe vremea “urzicii”, cu toate că avem o prietenie aparte cu Perţa şi am fost măgulit de faptul că primarul oraşului ne-a fost partener în toate, m-am simţit mult mai fericit după Emisiunea de la AXA Tv din 1aprilie, susţinută de domnii Micle şi Filip, emisiune care a fost un real succes, prezentând epigrame şi Clubul epigramistic băimărean oamenilor avizi de cultură. A fost o desfăşurare unde nu a trebuit să obligăm pe mimeni să…tacă…să-ţi asculte truda minţii tale.
Asta o fii …mintea românului de pe urmă?