EUGEN ALBU
CLUJ-NAPOCA

Unuia

Când la cârciumă plăteşte
Băutura-i stă în gât,
Dar când altul îl cinsteşte
Lunecă numaidecât

Tipic Romanesc
Pe voinţa lor stăpâni
Şi-n stare de ebrietate,
Vorbind’de-alegeri democrate
Vorbim de VOTCA la români

Omagiu

Spre binecuvântatul vin
Cu tot respectul mă închin
Ca spre-o minune a naturii
Şi împărat al băuturii

Din cuceririle Medicinei

De-abia acuma am aflat
Că e un popă ce te scapă
De boli ce vin de la fumat
Când creştineşte te îngroapă.

Inceput bun

Când te scoli de dimineaţă
Şi fumezi cu multă vervă,
Chiar de ai ţigări rezervă,
Tine cont că n-ai şi-o viaţă.

EPILOG

Chiar dacă n-am influenţat
Pe fumători, în patru rânduri,
Ca să renunţe la fumat,
E mult şi de i-am pus pe gânduri

Si traficantii pot aduce bucurii

Traficanţii-s nişte inşi
Ce ne-aduc chiar bucurie
Insă numai când sunt prinşi
Şi băgaţi în puşcărie.

Incredibil, dar adevarat (Din presa vremii)

De un timp în mod bizar,
Droguri şi muniţie,
Ca prin farmece dispar,
Culmea din poliţie.

Parerea MEA
P.S.
Nainte de-a vă da silinţa
Ca drogul să vi-l procuraţi
Mai staţi de vorbă cu conştiinţa
Şi poate, poate renunţaţi.

(Din volumul “Clepsidra cu iluzii”-2009)