SEMNAL

In acest an, când a împlinit frumoasa vârstă de 75 de ani, epigramistul băimărean Nistor Ioan Bud-secretar al clubului “Spinul”- a scos de sub tipar cea de a unsprezecea sa carte, una de epigrame, care o urmează pe aceea din 1999, tot de epigrame, pe cele de aforisme, catrene, eseuri, cugetări, alături de cele patru de specialitate care toate dovedesc complexitatea personalităţii autorului şi multilateralitatea sa.

Titlul noii sale cărţi: “Panem et circus” parafrazează celebra expresie a poetului satiric roman Iuvenal “Panem et cirsenses”(lat.”Pâine şi jocuri”) care vrea să sugereze că, la fel ca în epoca romană, şi cârmuitorii de astăzi, mai ales ai noştri, îşi închipuie că pot dormi liniştiţi dacă asigură poporului pâine (mai ales neagră) şi circ (mai ales politic).
Cartea este o bijuterie tipografică, meritul fiind, în egală măsură, al Editurii “Eurotip” ( Director: Pamfil Godja), al artistului plastic Marian Lupu-un mare, prolific şi cunoscut, inclusiv pe plan internaţional, artist plastic, în speţă caricaturist, care a realizat deosebit de sugestiv şi la un înalt nivel artistic coperta şi caricaturile din cuprinsul cărţii. Mai trebuie menţionat şi – nu în ultimul rând – meritul important al lectorului de carte: prof. Ioan Şiman, ca şi elevata şi profesionala prefaţă a prof. Romulus Filip care demonstrează, cu fiecare volum că este un prefaţator de mare valoare, cunoscut şi recunoscut pe plan naţional.
Volumul este structurat pe 9 capitole şi 20 subcapitole, cuprinzând peste 600 epigrame, definiţii epigramatice şi epitafuri, ale căror temă principală este cea politico-socială, amendând prea nume-roasele tare ale societăţii româneşti, aflată în tranziţia cea fără de sfârşit. Dintre acestea amintim: lipsa de activitate a aleşilor neamului, somnul acestora în parlament, interesul material, promisiunile neonorate, corupţia şi legile care o încurajează, sărăcia, furtul, justiţia nedreaptă etc. etc.
Autorul îşi îndreaptă “proiectilele” spre ţinuta elevelor: Nu învaţă amănunte, / Numai lucruri de valoare, / Şi-i ornată de la frunte / La… picioare. I (Eleva); spre femeia guralivă: Aici se odihneşte-n pace / O guralivă din Şamşud, / Sunt zece ani de când ea tace, / Dar gura ei o mai aud! / (O guralivă); spre “baronii” locali: La doi metri sub pământ / Zace omul cel cu vile, / Care-n sacrul lui mormânt / Are loc şi fără pile. I (Un baron local); spre justiţia nedreaptă: Peştii din momeală muşcă, / Urmăriţi de-un manechin / Care prinde des plevuşcă, / Niciodată şi-un…RECHIN! /(Eficienţa justiţiei).

(Continuare la pagina 13)