După toate hotărârile luate privitor la data de desfăşurare viitoarei Şedinţe a Clubului nostru, în fond ideea era ca să nu se suprapună şedinţa noastră cu LUMINAŢIA, aşa că s-a hotărât cert ca aceasta să fie pe 8 noiembrie şi nu cum s-ar fi derulat firesc pe întâi noiembrie. Cu lecţiile făcute şedinţa s-a desfăşurat doar în doi, prezent fiind domnul Micle şi subsemnatul. Cred că fiecare s-ar fi putut gândi la ori ce constatând întorsătura lucrurilor, turnura luată acum de către ceilalţi membrii ai clubului. Între atâtea propuneri şi prezumţii Domnul Micle a lansat şi ideea probabilă că este posibil de-a se ţine în ziua următoare. Era ruşinos ca un membru al Clubului să nu cunoască data la care se ţine cenaclul, dar după atâtea “hotărâri” se pare că acesta era rezultatul. Cenaclul propriu zis “ţinut” între mine şi domnul Micle a fost o reală destindere între doi oameni care au abordat schimburile de idei, au discutat lucruri, care evident nu se vor mai discuta în plenul şedinţei Clubului, sau mai pe şleau bârfe, care erau uneori umbrite de perdeaua neîncrederii care plutea asupra acestei zile, şi asupra unor oameni. Cu înmiitele îndoieli ce ne-au străfulgerat prin cap în cazul acestui afront, restul şedinţei a fost reconfortant chiar dacă am depăşit mai mult de o oră şi jumătate. Bucuroşi de întâlnire dar îndoiţi de modul de abordare a acestei probleme de către ceilalţi membrii ai cenaclului, ne-am despărţit.
Nu ştiu prin ce metode domnul Micle a aflat că cenaclul se va ţine totuşi în ziua următoare. Evident că mi-a spus şi mie. Dânsul s-a prezentat în ziua următoare în schimb eu într-o îndoielnică stare sufletească am întârziat pentru prima oară de la această activitate culturală. Cu toate că am întârziat vre-o douăzeci de minute, am constatat că prima oră a fost monopolizată de doamna Găinariu, care după această oră s-a grăbit şi ne-a lăsat acolo pe ceilalţi componenţi ai cenaclului, cu impresia că abia atunci încep lucrările acestei şedinţe planificate în 8, dar ţinută în data de 9 Noiembrie.
În timpul desfăşurării lucrărilor cenacliere, s-au lămurit şi nelămuritele, dar în speţă şi aici s-a dovedit că unii nu s-au ţinut de cuvânt privitor la predarea materialelor necesare “antologiei” care urmează a se compune din lucrări, epigrame, care să cuprindă în totalitate, semnăturile fiecărui membru activ al cenaclului. Cert este că starea de nesiguranţă, dorinţa firească de-a realiza această carte cât şi lipsa de respect pentru propriul cuvânt al unora, de-a aduce materialele ce urmează a fi incluse în carte, creiază o stare de tensiune artificială care nu
permite desfăşurarea normală a şedinţelor Clubului Epigramiştilor din Baia Mare. Multe din aceste şedinţe aveau pe fondul lor sintagma:” Respectivul …. nu a adus materialul promis” Totuşi la această şedinţă a rămas ca Domnul Şiman şi Doamna Medan să se apuce să facă o primă corectură a întregului material şi să fie cules tot ce există pe calculator în vederea impulsionării acestei realizări ale Clubului. Pentru această treabă s-a mai convocat o şedinţă de evaluare a lucrărilor în data de 15 noiembrie unde s-a evaluat starea de demarare a acestei lucrări.

22 noiembrie ziua în care s-au adunat…
10 cenaclieri, între ei numărându-se şi Domnul Pamfil Bilţiu om de alesă cultură, cu lucrări deosebite în domeniul folclorului maramureşan, persoană care a venit cu unele precizări referitoare la viitorul volum de epigrame. În afară de dânsul la şedinţă au mai participat domnii şi doamnele: Ioan Şiman, Nistor Bud, Ion M. Mihai, Micle Mircea, Mihai Bodnar, Romulus Filip, Medan Gabriela, Găinariu Viorica şi mă pun şi pe mine.
Cu toate că a fost o şedinţă de dezbateri, că au fost prezentate de către domnul Şiman atât caricaturile fiecăruia, caricaturi ce vor însoţi epigramele în volum, cât şi materialele de această dată listate deja. Deci s-a făcut un mare pas înainte. Cineva a spus că titlul cărţii nu este reprezentativ, apoi au venit unele afirmaţii că nu toate epigramele ar avea valoarea de-a fi tipărite după care şedinţa a deviat în discuţii banale. Domnul Filip, care a făcut o corectură a avut cuvinte de apreciere la aceste materiale despre care se face vorbire. Mai mult, dânsul certifică, cum că acestea, sânt cu mult mai bune decât cele din antecendentul volum şi merită publicate. Trecând peste aceste discuţii sterile, parcă unii n-ar dori ca acest volum să mai fie tipărit, prelungind aceste discuţii care nu-şi au rostul. În final s-a decis ca după corectura Domnului Filip să le “perieze” încă odată domnul Mihai, care dacă află nereguli, să-şi noteze acele epigrame, pe care dânsul consideră că nu merită publicate. În urma acestei supervizări se vor întâlni peste două zile, redactorii şi “gradele mai mari” pentru a analiza această fază finală a muncii de redactare. Am remarcat că de când se “fabrică” acest volum s-au neglijat discuţiile obişnuite de regulă în cenaclu şi nici la ziarul local nu se mai trimit epigrame spre publicare. Practic Cenaclul este blocat doar la compunerea şi realizarea acestui volum de epigrame. Să vedem ce va ieşi.

Mai aspri chiar ca noul guvern format după alegeri, epigramiştii au dorit să se întâlnească repede în acest an. Motive ar fi destule dar după sărbătorile de iarnă fiecare dorea această întâlnire cu colegii de club. Dovada că au fost prezenţi nouă persoane, pe care le şi nominalizăm: Bodnar Mihai, Bud Nistor, Filip Romulus, Viorica Găinariu, Medan Gabriela, Ion M. Mihai, Micle Mircea, Toma G. Rocneanu şi preşedintele Clubului Ioan Şiman.
Evident că s-a comunicat ordinea de zi, pe care n-am notat-o dar am lăsat-o să se desfăşoare aşa cum a propus Domnul Şiman şi cum noi am ştiut să-l întrerupem exact când poate n-ar fi vrut.
Primul lucru anunţat a fost că s-a iscat un nou concurs epigramistic şi cum deja avem recunoaştere printre înţepaţii din ţară, ne-au solicitat doar trei epigrame, spun dânşii, care să reprezinte întreg Cenaclul. Cam aşa se întâmplă de regulă. Ne dorim cât mai mulţi membri dar să fie reprezentaţi de cât mai puţini. Şi acum s-au “aruncat” toţi şi au citit epigrame de-ale lor, dar cum Domnul Şiman dorea să şi le trimită pe ale domniei sale, acei care au citit înaintea lui, nici măcar nu s-au bucurat de atenţia colegilor. Reală decepţie pe Domnii Micle, Rocneanu, doamna Găinariu şi Filip. Domnul Ion M. Mihai cu o dezinvoltă apucătură a început să caute epigramele mai reprezentative din volumul pe care-l avem în lucru şi aşa ne-am pierdut o oră. Cu toate acestea s-a realizat un lucrul temeinic şi fără contestări. Trebuie să spun că, la un moment dat, situaţia a devenit descurajantă pentru majoritate, deoarece nu s-au luat în considerare epigramele nou realizate. Dacă Domnul Bud a reuşit să citească, chiar dacă nu s-a bucurat de nici un fel de un gest de atenţie, Domnul Bodnar nici măcar nu şi-a putut rosti rezultatele muncii sale. Nici Doamna Medan nu s-a bucurat de mai multă atenţie. Aşa că din acest punct de vedere şedinţa noastră a fost un fiasco. Zice-au unii că poate trebuia trimise epigramele şefului fără a mai comenta nimeni. Zice-au unii…Raportul şi statistica prezentată de domnul Bud în schimb s-a bucurat de atenţie maximă, lui aducândui-se şi complectări din partea colegilor Bodnar, Găinariu, Medan şi Rocneanu. Raportul a fost catalogat ca bun, interesant şi la obiect.