Cu toate că murea de curiozitate să afle cum de a ajuns ea înaintea lui acolo şi ce surse de informaţii avea, de unde ştia ea, că Sandu este la Miskolc? Numai din politeţe s-a abţinut s-o întrebe, dându-şi seama că ar fi inoportun şi jenant, putând pierde simpatia ei şi el era acolo pentru a lua cât mai multe date despre Sandu şi pentru a-i comunica, în sinteză bineînţeles, despre scrisorile lui, despre agitaţia şi manifestările umanitare ce s-au declanşat după ultima scrisoare primită şi publicată în ziar. I-a înmânat lui Stan „taşca” cu scrisori şi apoi a cerut relaţii de la medicii internişti ai spitalului. Cu misiunea îndeplinită, Sebi s-a întors acasă. Cu toate că şi-a propus să n-o chestioneze pe Sanda, sângele lui de ziarist i-a jucat feste. Negăsindu-şi astâmpărul până nu a aflat care i-a fost sursa de informare directă a Sandei. Având acea informaţie ea a ajuns înaintea lui la Miskolc…
– Domnişoară Sanda, nu te supăra că te inoportunez, dar fii bună şi spune-mi, de unde ştiai că Sandu-i aici ?
– Abia acum ne-am cunoscut. Deci nu ştim prea multe unul despre celălalt. Pot să-ţi dezvălui că: în grupul de meseriaşi care au plecat în Ungaria, la specializare pentru confecţionat microcentrale de bloc, am şi eu un frate de 30 de ani, care mi-a telefonat despre necazurile lor de acolo. Abia după ce s-a produs accidentul am făcut eu legătura dintre Sandu şi anunţul matrimonial. Când eu am cuplat acest lucru, să fiu sinceră, am crezut că mă înghite un hău nedefinit. Despre accident ştiam cu o zi înainte. Paşaport aveam şi eu, oricum neînţelegând prea multe din ştirea lapidară dată de Radio Kosuth, şi nici despre cine-ei vorba, eram pornită să vin încoace, să-mi văd fratele. Dacă se va putea intenţionam să-l văd şi pe Sandu, dar telefonul de acasă, al lui Emil, fratele meu, mi-a schimbat ruta. Asta-i tot.
– Da, într-adevăr, uneori cât de aproape suntem de unele lucruri şi nici nu ne dăm seama. Oricum, în privinţa lui Sandu, să fii liniştită. Am vorbit cu medicii, i-am văzut dosarul. Ochiul nu-i este afectat, ci doar un nerv, care aşa cum spun ei, în 10-15 zile se reface. Mai este încă efectul loviturii din obrazul drept. Dacă nu se va reface total, îi vor face o mică intervenţie estetică. Se poate spune că acum este numai de timp, celelalte probleme medicale sunt rezolvabile.
– Vă mulţumesc că mi-aţi adus speranţa în suflet şi cu asta mi-aţi transformat şederea mea aici dintr-o chinuitoare veghe, într-o plăcere. La revedere ! Cu bine !
– Cu bine, Sanda şi succes !
După ce s-au despărţit, Sebi se gândea că fiinţa asta voluntară, frumoasă, care era fata aceasta Sanda, nu-i este indiferentă nici lui. Domnule, ce-i frumos, e frumos pentru toată lumea, ce mai!? Sebi s-a întors în ţară, în municipiu, la ziarul lui, pe drum recapitulând, refăcând, comparând noile articole ce preconiza a le scrie imediat ce va ajunge acasă. Se gândea că în afară de situaţia strict documentară, ca să nu-i spunem „buletinul medical al sănătăţii „domnului Stan A., să mai închege câteva articole şi despre vecinii noştri din vest, de această dată… numai de bine…Apoi va face un articol despre „personalităţile din municipiul Baia Mare, care se pretează la contrabandă prin pieţele ungureşti, chiar şi cu hârtie igienică, dacă nu au altceva mai bun, şi alte multe aspecte pe care le-a întâlnit şi văzut în această scurtă deplasare la Miskolc.