Daca pana atunci fusesem un vagabond, dintr-o data m-am vazut facand apel la toate cunostintele insusite din ,,Bunele Maniere”. Tot timpul cautam s-o protejez, sa-i ghicesc gandurile, intentiile, sa-i fac bucurii, intr-un cuvant sa se simta bine cu mine. Lumea intreaga pentru mine incepea cu ea si se termina cu ea. Nu stiu sigur cand a inceput, dar intr-un tarziu mi-am dat seama ca se plictiseste cu mine. M-am speriat. Toate gesturile de tandrete cu care o inconjuram nu-si mai aveau rostul. Ce-oi fi putut gresi? Ce defect mi-a gasit incat dintr-o data nu-i mai plac. Gandurile acestea insuportabile ma chinuiau. La ultima intrebare nu a trebuit sa astept prea mult raspunsul. Vedeam cum zi de zi imi gasea defecte despre care eu nici nu stiam. Cred ca nici mama nu si-a dat seama ce om plin de defecte a facut. Cu un cuvant, eram intr-o etapa arheologica: scormoneam fiecare dupa defectele celuilalt. Dragostea aceea care inalta oamenii disparuse. Cu toate mofturile si vorbele urate cu care ma intampina, parca si mai mult o iubeam. Ma robea si mai mult. Oricat incercam sa-i satisfac pretentiile, nimic nu o mai impaca, nimic nu mai prezenta interes pentru ea. Parca toate erau in zadar.
Intr-o zi am rugat-o sa vina cu mine la un film. Nici nu a vrut sa auda. De fapt nu numai ca m-a refuzat, dar modul in care a facut-o m-a jignit, m-a umilit. Din toate cate mi-a spus reiesea clar ca eu, iubitul ei, eram un umil ca barbat si ca ar fi mai bine sa-mi vad de treaba.
Umilinta indurata a dat nastere unui val de manie, care a cuprins toata fiinta mea incat pentru moment am crezut ca-mi ies de sub control. Dar eu o iubeam, si cine iubeste mai si iarta. Ea invata croitoria, iar eu am crezut ca a muncit prea mult, ca o fi fost obosita pentru ca nu-i usor si cu casa si cu atelierul, asa ca m-am intors spre casa ca un caine plouat.
Vorbele aruncate de ea sapau adanc in inima mea. Eram deceptionat total. As fi vrut sa ma bata cineva sa simt durerea fizica. Cred ca mi-ar fi fost mai usor decat sa indur starea asta. As fi dorit s-o fac lata, sa trag o betie si sa ma cert cu toata lumea. Nu am facut nici una din astea. Simteam ca numai cel care mi-a picurat otrava in suflet o poate si scoate. M-am dus la ea sa o rog sa ma ierte, cu toate ca nu stiam ce am gresit. Aveam mare nevoie de o vorba buna, blanda din partea ei. Mergeam pe drum bombanind, cand deodata am auzit un zgomot de camion. M-am tras la o parte si am vazut ca autovehiculul a oprit in dreptul casei ei. Ce o fi asta? M-am apropiat fara sa fi fost observat si m-am ascuns pe platforma masinii. Am vazut-o cum iese din casa si cum urca in cabina. Masina a pornit. Oare unde merge? Dupa putin timp a oprit la marginea padurii si au iesit amandoi veseli, glumeti. Ce ochi frumosi avea ea! Ce plina de viata era! Nu s-au indepartat nici patru metri de masina. Au asezat pe jos o patura. Am vazut cum o mangaia, cum ii ridica fusta . .. I-am vazut picioarele dezvelite pana sus, apoi am. asistat la cel mai intim lucru ce se petrece intre un barbat si o femeie. Eu eram iubitul, iar ea facea dragoste cu altul. Langa mine se afla un cric. Am pus mana pe el cu gandul sa-1 omor pe individ. Ma uitam profund indignat la acest spectacol si carnea se incracena pe mine. Cred ca nu a lipsit mult sa innebunesc. Atunci am simtit ca ceva se rupe definitiv in mine. Toata furia mea s-a transformat apoi intr-o apatie totala. Intr-un tarziu au venit la masina si el a dus-o acasa. Bineinteles, si pe mine. Am trait atunci clipe la limita umanului. Ea fusese prima mea dragoste.
Cateva saptamani nu am mai stiut cu ce sa-mi umplu timpul. Eram un om debusolat, un om care a crezut in dragoste, iar aceasta s-a daruit altuia in modul cel mai ordinar. Un sentiment de dezgust ma stapanea si ma teroriza, dezgust fata de mine, fata de ea si fata de lume. Nu stiu cat m-a tinut asta, dar intr-o seara, venind de la cinema, am vazut-o. In mine au pierit atunci toate starile filozofice si o pornire animalica m-a impins catre ea. Am cuprins-o. Ea a incercat sa se apere, s-a zbenguit si a inceput sa ma trateze ca inainte. Eu insa i-am replicat cu duritate:
— Ma crezi mai putin dotat decat soferul de la padure? Ea a ramas incremenita. I-a pierit toata puterea. Nu a mai avut nici o replica. S-a lasat apoi moale, iar eu atunci mi-am schimbat iubita pe o amanta.
Ionel facu o pauza, timp in care isi sorbi cu zgomot continutul din pahar. Apoi relua povestirea:
— Asa am dus-o cateva luni, zi de zi, pana cand ea ma anunta ceea ce era normal sa se intample. Era insarcinata. Dupa cele intamplate pana aici toata lumea ar fi putut-o taxa pe ea drept o ticaloasa.