Probabil că atunci când ne-am început ucenicia, de fapt constituirea Clubului, nu ne-am gândit că şi lansările de reviste, sau chiar “o simplă seară epigramistică”, ne vor purta şi prin alte localităţi, prin alte locaţii. Este adevărat că toate acestea se fac prin prieteniile membrilor Clubului “Spinul”, dar oamenii au început să ne solicite, să se obişnuiască cu asemenea feluri de manifestări şi pe undeva este şi mândria fiecăruia pentru “limba ce-o vorbin”. Deci nu este vorbă în van ci o dorinţă a tuturora care trăim pe meleagurile acestea şi suntem la un pas de acea Europă colorată cu toate relele lor, monitorizaţi de aproape, ca lucrurile rele ale noastre să nu le depăşească pe-ale lor. În acest context, poate fiecare se gândeşte la cât românism mai are în el. Nu am dorit să merg în Europa până nu scriu acest proces verbal, dar nu am înţeles de ce după obligaţia învăţării limbii ruse, apoi după umplerea pieţelor şi evident şi a apartamentelor cu PC-uri pentru care nu există un soft în altă limbă, de fapt nici un altfel de limbaj, numai în engleză. Doresc să vă spun că în încercarea mea de-a cumpăra un telefon celular nou, am găsit un lot, spre disperarea mea care avea programul în limba spaniolă. În momentul când nici pe instrucţiunile de folosire a unui detergent nu scrie în limba noastră, poate este cazul să ne întrebăm: “de ce colocatarii continentului nostru ne arată cu atâta dragoste limbile lor, pe care noi nici nu I le-am cerut, iar ceea ce le cerem, nu numai că nu ne oferă, mai mult se fac că-s surzi ?” . Acum în acest moment este cazul să trecem peste ori ce bariere şi să ne ducem şi noi “limba” în piaţa europeană. Este un sentiment firesc, naţional şi patriotic, şi dacă la acest segment al Limbii Române suntem mai buni, atunci acesta să-l popularizăm, prin ceea ce noi ştim să facem: epigrame:
Să revenim la frumuseţea lansării revistei la Ocolul Silvic Baia Sprie. Reuşita acestei seri de epigrame a constat în primul rând, în faptul că oamenii ne-au aşteptat cu inimile deschise şi prietenoşi. Şi ca să ne dăm seama de cât de înteresaţi au fost au invitat chiar şi pe Directorul Tehnic al Direcţiei Silvice din Maramureş. Făcând acest demers, era cert că oamenii aceia ne-au luat în serios şi au mizat pe noi, pe spectacolul nostru, despre care domniile lor, habar nu aveau ce desfăşurător are. Trebuie să spun că dintre noi pe patru sau cinci îi cunoşteau dânşii bine şi probabil că pe aceştia să fi mizat mai mult. Vorbim de domnii: Bodnar Mihai, Tănăsescu Sorin, care este înginer în cadrul Ocolului, Domnul Bud Nistor, şi am înţeles că îl cunoşteau pe domnul Micle Mircea şi chiar şi pe domnul Filip Romulus. Deci au avut şi ei oameni pe care s-au bazat. Domnul îng. Matei Mircea, Şeful Ocolului Silvic Baia Sprie, care a avut curajul să-şi aducă şi soţia la spectacolul nostru, a luat cuvântul de deschidere, În frumoasa sală de festivităţi care era impresionantă prin peretele de sticlă de la Sud, mobilier cald şi altele, momentul în care domnul Bud Nistor îmâna un cadou din partea Clubului Spinul, domnului ing. Tănăsescu, care şi-a prezentat şi o expoziţie de caricaturi, şi azi avea ziua lui aniversară, a fost emoţionant până la lacrimi. Domnul Tănăsescu este graficianul revistei şi membru al clubului. A luat “taurul de coarne” domnul Bodnar care a rugat pe domnul Bud să facă o notă sintetică a Clubului “Spinul”. A fost momentul în care ne-a onorat cu vizita domnul ing. Barbolovici, primarul oraşului Baia Sprie. În ordinea aşezării la masă, ne-a dat apoi cuvântul domnul Bodnar, să citim epigramele cu temă silvică. A început doamna Găinariu şi pe parcurs a dat citire fiecare creaţiei proprii. A îndulcit puţin tonul domnul Bud, a mai recitat un poem domnul Micle, poem dedicat domnului Tănăsescu şi de cealaltă parte a mesei soţii Velea şi Mureşan au încheiat primul tur. Domnul Filip a prezentat revista, şi modalităţile de lucru la un asemenea reper cultural cât şi aportul fiecăruia la realizarea ei. S-a trecut la runda a doua, epigrame pe teme diferite: politice, iubire, diverse. Acest demers s-a făcut iar în ordina poziţionării la mese. Abia acum domnii sivicultori au mai început a zâmbi, că cele pe temă silvică pacă i-au lovit pe ei.
Atmosfera s-a destins şi discuţiile au devenit lejere. Domnul primar Barbolovici ne-a sugerat o temă siropoasă : ”consilierii comunali”, temă la care ne-a promis că el ne este gazda. Apoi discuţiile s-au purtat în funcţie de personaje. S-a cântat “Mulţi ani trăiască”, pentru domnul Tănăsescu şi după aceea cântat-au ce le-a plăcut fiecăruia. Cu toate că am fost numai nouă cenaclişti, în final le spuneam că la Cenaclul Scriitorilor din Baia Mare de sâmbătă am fost 17 din 73 şi aici suntem 18 prezenţi. Regretăm mult lipsa Domnului Şiman şi a celorlalţi colegi, dar cum se spune pierderea este de partea lor.
Vă doresc cât mai multe spectacole de gen şi cât mai bune Toma G. Rocneanu pentru ziua de 26 noiembrie 2006.

După “ieşirea” din 13 noiembrie, de la Baia Sprie, ieşire de altfel foarte frumoasă şi rodnică, pe 26 ne întâlneam din nou la sediul nostru. Legătura am ţinut-o între noi, deoarece, domnul Filip ne-a înştiinţat că: se adevereşte tot mai mult că alţii au nevoie de noi. Cei din Vişeu, persoane cunoscute pe plan judeţean, deoarece încearcă să facă o hulubăraie, numai că neavând porumbei, s-au specializat pe pupeze. Fiecare ştie ce a păţit Nică a Petri, săracul, numai dacă a pus mâna pe-o pupăză, ei bine ăştia din Vişeu doresc să şi dreseze pupezele pentru ca acestea, să se prezinte lunar la tata Lucian Perţa, ca să-şi prezinte muzele şi creaţia. Tata Perţa, iute de creion şi la versificaţie, ar pune-o de încă o revistă. Zic sursele sigure că s-au plictisit de atâtea pene. Acum îşi doresc lauri. S-au decis, cum or putea, să facă o carte de “mândra comedie”, în care să înghesuie pe toţi care au călcat…ori clacat în umor. Nu ştim exact secretul lor, dar ştim precis că lor le trebuie epigramele noastre bune, cele rele nu ne trebuie nici nouă.
Prin diferite căi, i-au parvenit aceste ecouri domnului Filip, care ne-a anunţat despre aceste intenţii perţiene, şi acei dintre epigramişti care nu le-au trimis încă la Vişeu, dacă le-au adus acuma le va trimite Domnul Filip de această dată. Ca de obicei, se repetă faptul că unii, mai pretenţioşi, încă n-au reuşit să aducă materialele necesare ultimului număr, din acest an, al revistei SPINUL. De neînţeles acest lucru pentru acei care încă nu s-au sesizat că ei sunt cei care ţin lucru la revistă pe loc.Aşteptăm să auzim cum se vor lăuda când or vedea revista, că la aşa ceva sunt neîntrecuţi.
Aş putea spune că: dacă nu comanda Şiman, sau cum spunea Doamna profesoară care ne-a vizitat numai la şedinţa trecută, omagiindu-l pe preşedintele nostru de club cu sintagma renumitul epigramist Şiman, un mini concurs de epigrame pe două cuvinte date, trecea această şedinţa cu…alte poveşti destul de neprincipiale. De fapt, nu vreau să zic lucru mare, dar era vorba de gestionarea câtorva sute de lei. Nu-mi era clar despre ce este vorba dar, am regretat că am voalat o întâlnire a Clubului Spinul, transformând-o într-o întâlnire pe poveşti despre “ochiul Dracului”, poveşti cărea puţin a lipsit, să nu-i antreneze pe toţi cei nouă participanţi să ne certăm pentru câţiva lei. De fapt dacă ochiul Dracului era prezent, de unde ştim că Dânsul nu-şi avea şi coada printre noi. Cert şi trist este că ne pierdem timpul, cu greu gestionat în vorbe de trei lulele.Am urât întotdeauna banii şi de aceea probabil că nici nu-i am, şi nici nu i-am avut niciodată, dar discuţiile pe marginea banilor, şi mai ales când sunt şi puţini, nu duc niciodată la armonie. Aşa cum se cunoaşte, cei harnici au adus şi epigrame, şi plicurile pentru concurs, vorbim de domnul Micle, iar spre final, domnul Şiman, renumit după cum spune lumea, a primit o adresă din partea doamnei Dr. Elis Râpeanu, poate unicul doctor în epigrame, personalitate care a organizat un concurs de epigrame, concurs periodic prin care sondează evoluţia epigramei şi a epigramiştilor din ţară.
Cu gândul că vom şi realiza ceva din multele propuse şi pe care încă nu le-am făcut, dăm cheiea următorilor cursanţi ai sălii în care ne desfăşurăm activitatea epigramistică, discuţiile de câte cepe au fost, şi ne luăm “la bună întâlnire” activitate ce este planificată pe 11 decembrie 2006..

Ne-am adunat destul de repede, poate şi pentrucă “a apărut” cheia care a fost inscripţionată de mine. Nu a răspuns la apel Domnul Bud Nistor. De fapt în ultima perioadă, se pare că unii dintre membrii clubului au intrat în criză de timp. Putem aminti pe Andreea Nagy, Doamna Hendrea Maria, Gabriela Medan la care pregătirea elevilor pentru aceste evenimente de
iarnă, le consumă întregul timp disponibil. Cei care suntem “absolviţi “ de aceste sarcini ne vedem meticulos de treabă, atât de meticulos şi de absorbiţi încât nu de puţine ori, îmi vine să le spun ; “oameni buni, un club mai este şi distracţie, şi discuţii libere, nu numai muncă”. Dar unor oameni pe care i-a condus prin viaţă probitatea profesională şi seriozitatea abordării ori cărei teme, s-ar simţi frustaţi dacă ar face această muncă mai puţin sobru cu toate că dacă nu zâmbeşti măcar odată într-o zi, ai trăit degeaba, te-ai plimbat prin ea şi nu te-ai regăsit.
Şi ca să nu ne ardă de-a mai filosofa, Domnul Şiman, a preluat două cuvinte din săptămânalul “eStrada”, unde se prezenta Nr.-3 al Revistei Spinul de către secretara Cenaclului Scriitorilor, profesoara Adela Naghiu, şi tot în acel ziar unul dintre membrii Clubului Spinul, domnul Ion M. Mihai, a dat un interviu profesorului Nicolae Păuna Scheianu, interviu pe marginea volumului de critică literară, scris de dânsul: “Lecturi sublimate”, recent apărut.
Înainte de-a ne pune la treabă, domnul Şiman n-a uitat să-l felicite pe domnul Micle, Câştigătorul Concursului susţinut de Clubul nostru, oferindu-i o diplomă personalizată, şi un alt rând de felicitări i-au fost adresate aceleiaşi persoane deoarece prin epigrama publicată în concursurile dintre Cluburile epigramistice din ţară, pe care le patronează Revista Epigrama, domnul Micle ne-a săltat pe locul secund.
Cuvintele care trebuiau puse în epigrame erau : “rumegat şi vedere”. Ne-am apucat de lucru şi după ce am terminat, concluzia Domnului Şiman a fost că a crescut mult calitatea acestui exerciţiu. Domnul prof. Bodnar Mihai, ne-a solicitat să facem o deplasare la Fabrica “Galactic” din Baia Sprie pe data de 18 decembrie la orele 15 unde suntem aşteptaţi. Cum ne place să ne dăm în spectacol, am fost cu toţii de acord. S-au primit şi ultimele materiale necesare procesului de tehnoredactare a revistei Spinul cu Nr. – 4 în acest an.
În acest context am părăsit sala cenaclului. Când am ajuns afară am constatat că mai puteam sta încă o jumătate de oră. Dar asta a fost….