Sub această denumire se însumează următoarele :
1-Aparate pentru instalaţii, care intră în componenţa tuturor instalaţiilor electrice. Ele pot fi atât pe tencuială(PT) cât şi sub tencuială(ST), având grade diferite de protecţie funcţie de necesităţile instalaţiei respective. Din această grupă de aparate menţionăm următoarele subgrupe:
-prizele, fişele şi cuplele de tensiune de la 36V-380V, cu şi fără contacte de protecţie bi sau tripolare.
-separatoarele până la 1Kv.
-întrerupătoarele cumpănă şi basculante, comutatoarele.
-butoanele pentru instalaţii.
-întrerupătoarele cu pârghie, pachet sau cu came.
-complete de aparate (prize multiple, prelungitoare cu şi fără întrerupător, etc.)
2-Aparate pentru comanda manuală a motoarelor electrice:
-comutatoare stea-triunghi
-inversoare de sens
-autotransformatoare de pornire
-reostate de pornire
-controlere
3-Aparate pentru comanda automată a motoarelor electrice:
-contactoare şi ruptoare în aer şi comutatoare stea-triunghi automate
4-Aparate de conectare şi protecţie:
-siguranţele
-contactoarele cu relee
-întrerupătoarele automate de CA
-întrerupătoarele automate de CC monopolare
-cofretele antigrizutoase
5-Aparate pentru acţionări şi semnalizări industriale:
-butoane de comandă
-chei de comandă
-micro întrerupătoare
-limitatoare de cursă
-relee de timp
-relee minimale şi maximale
-relee intermediale
-rezistenţe fixe
-ventile electrice
-electromagneţi de acţionare
-lămpi de semnalizare
-hupe şi sonerii de semnalizare
-conectoare şi cleme de şină
-doze de derivaţie
Arhiva pentru Categoria » carti tehnice «
6-Aparate pentru măsurarea mărimilor fizice din dotarea tablourilor Exceptând ultima grupă de aparate, această clasificare ne-o propun: T. Cănescu: N. Huhulescu şi R. Dordea în cartea “Aparate electrice de joasă tensiune” Bucureşti 1977.Domniile lor propun pentru ultima grupă de aparate un alt curs special cu acestea.
1-Ajungând în această fază şi la acest capitol, dacă vom demonta o priză, pe care este mentionat la ce amperaj putem s-o solicităm, vom căuta ca să existe suprafeţele de contact necesare amperajului respectiv. Cele două piese ce sunt în contact trebuie să realizeze contactul suprafeţelor necesare amperajului prescris. Dacă acele suprafeţe sunt imperfecte, sau insuficiente, aparatul respectiv se transformă într-o potenţială sursă de incendiu.. Dacă frunzărim puţin tabelele pentru sarcinile de transport ale energiei, observăm că densitatea de transport a energiei este de 2,8A/mm2. Deci să ne limităm la acest gen de încărcare a aparatelor şi să urmărim dacă avem suprafeţele necesare pentru contacte şi să nu depăşim watajul pentru care sunt standardizate. Materialele care se încarcă electrostatic nu se vor folosi în curent continuu când vom executa lucrări de reparaţii.
Reparaţiile propriu zise la aparatele din prima grupă, după ce am stabilit ce mărime trebuie să aibe suprafeţelor de contact, când funcţionează, se pot efectua: înlocuirea contactelor dacă mai sunt bune după un scurt circuit sau o flamă, se vor curăţa cu alcool tehnic, deoarece se ştie că fumul, funinginea, este carbon, element ce conduce curentul. Unele fişe şi prize au contact de protecţie, dar cum acesta nu respectă normele în vigoare unde ne trebuie pământare o vom executa-o aşa cum este stipulat şi în această carte în primele capitole.Am precizat acest lucru deoarece creşte puterea instalată în fiecare apartament de aceia trebuie revizuită şi instalaţia electrică care va trebui să corespundă necesităţilor noastre de consum actuale.Ori ce reparaţii executăm ele se execută cu scoaterea de sub tensiune, lucru ce trebuie să ne intre în reflex.Tot în această grupă se află şi întrerupătoarele pachet PACO fabricate în gamele de 10, 16, 25, 40 şi 63A a căror contacte se închid sau deschid în nişte teci, prin rotire cu sacadare.Aceste aparate se înlocuiesc cu tipurile mai performante: C16, C25, C40 şi C63 cu codul 9785-9788 care pot fi cuplate pe faţa tablourilor, contactele exterioare fiindu-le protejate de o carcasă de bachelită sau aluminiu.Ele sunt întrebuinţate în înstalaţiile electrice, în cele de automatizare, dar şi la comanda directă de pornite a motoarelor electrice.
Pot fi prevăzute cu sisteme de blocare de tip Yalle.Caracteristicile acestor aparate cât şi performanţele lor sunt stipulate în STAS 553/73 şi 5417/73.
2-În a doua grupă de aparate în care se includ aparatele pentru comanda manuală a motoarelor electrice, sunt comutatoarele stea-triunghi, aparate care se fabrică de tipul “în aer” varianta de 32 şi 63 de A şi “în ulei” variantele de 100 şi 200A cu tensiuni de lucru de 500V. Se folosesc pentru comanda motoarelor de la 3.5kw în sus. Pentru legarea motoarelor la aceste aparate trebuie scoase toate capetele bobinajelor motorului respectiv, afară. Legăturile se execută la contactele notate pe aparat cu A,B,C se pun începuturile bobinajelor motoarelor şi la X,Y,Z se leagă sfârşiturile bobinajelor motoarelor.
Inversorul de sens, prin schimbarea ordinei la două faze, execută inversarea sensului de rotire a motorului, chiar şi în timpul mersului.Pe ele sunt marcate trei poziţii: stânga, zero, dreapta care corespund operaţiei mai sus amintite de inversare. În curent alternativ se folosesc până la maximul 14kw la 500 V , 10 kw la 380 V şi 7 kw pentru 220V, având curentul cuprins între 120A şi 32A.La aceste aparate stingerea arcului electric se face în aer.
Autotransformatoarele de pornire asigură reducerea tensiunii de alimentare la pornire şi implicit a cuplului de pornire. Ele sunt utilizate până la puteri de 150kw.
Reostatele de pornire şi reglare, pot fi numai de pornire, pentru max. 30 sec. Sau de pornire şi reglare care pot fi utilizate atâta timp cât funcţionează motorul. Se construiesc în variante de CA şi CC. Reostatele au de regulă controlere, rezistenţe şi o manetă cu ploturi care face diferitele legături. Reostatele în curent alternativ se folosesc la motoarele electrice trifazate asincrone cu inele. Reostatele de excitaţie sunt folosite la reglarea curentul în înfăşurările de excitaţie a motoarelor de curent continuu sau generatoare de CC.
Controlerele sunt aparatele prin care se face comutarea circuitelor electrice principale şi de comandă. Pot fi construite atât pentru circuite secundare cât şi pentru circuite principale, având un număr de contacte cu care pot realiza circuitele electrice respective.Controlerele de tip CM sunt utilizate în regim greu de lucru, atât în curent alternativ cât şi în curent continuu. Materialele din care sunt executate rezistenţele lor sunt nichelina, cromnichelul şi constantan.Controlerele de tip CA sunt folosite în circuitele de securitate şi cu regim greu de lucru, axul lor permiţind rotirea continuă a celor şase contacte.