Deci, „râurile s-au întors în matcă” şi, după şase luni de domnie, se poate spune că „puterea s-a aşezat”. Toţi aşteptau această aşezare ca o certitudine a „schimbării” şi de n-o fi o schimbare cu paşi ameţitori, măcar să nu se repete greşelile „schimbaţilor”. Se pare că aşteptarea aceasta se poate prelungi la nesfârşit şi tot nu vom constata că „lupul şi-a schimbat năravul”. Trecând peste aceste manevre abile, menite să câştige timp, „să facă orice numai să nu facă nimic pentru cei mulţi”, le aducem aminte „aleşilor noştri” că pâinea nu se poate înlocui cu poveşti şi, pâinea aceasta, care se cuvine fiecăruia, lipseşte din ce în ce mai mult, şi din ce în ce, la mai mulţi. Cea mai mare deznădejde oferită de noul executiv şi noul legislativ este din nou votarea bugetului şi execuţia lui în…iunie. Este o reală decepţie când constaţi că s-ar putea ca acest buget să fie cel mai mic din istoria ţării. Acest mini PIB „s-a născut” prin transformarea oamenilor muncii în şomeri şi de aici la faptele antisociale drumu-i scurt. Este de neconceput cum unii cred că două treimi din populaţia ţării nu trebuie să facă nimic. I-a lăsat şi fără serviciu şi fără pâine. PIB-ul mai este mini şi datorită faptului că inflaţia-i ţinută…acolo unde-i ţinută. Nu trece anul fără a umfla preţurile cu cel puţin 50%. Se scumpeşte benzina cu trei sute, pâinea se va scumpi cu 3000 de lei. Cine vede aceste lucruri, aceste neruşinări,ar putea crede, şi se pare că aşa este, că ori cât de mică este scumpirea unui produs energetic nu influenţează produsele finite cu mai mult de 10%. Ne dorim iarăşi mai multă ordine, mai multă siguranţă a individului. Nu se mai fură în piaţă, se fură chiar în prefectură şi cum ar fi altfel, când numărul celor care nu fac nimic, care n-au ce face, este de aproape zece ori mai mare decât al celor care se ocupă de ordine. Ordinea trebuie făcută şi „sus şi jos”. Poate-i greu şi, în ultimul timp constatăm că nimic nu-i uşor, dar gândiţi-vă la un neamţ care-şi „căra molozul războiului” şi dacă a aruncat un capăt de ţigară în stradă, a fost amendat. La lipsa de ocupaţie a acestei mari mase de oameni s-a mai născut un fenomen. Cineva face o grevă cu 300 de angajaţi, dar în stradă strigă:”hoţii, hoţii! Mai mult de trei mi de oameni. Înţelegeţi fenomenul? Pacea socială nu poate fi numai dacă o are cel împlinit şi împăcat, este necesar ca şi cei care n-au nimic s-o obţină, pentru ca pacea să poată fi pace şi asta s-ar traduce prin locuri de muncă, prin cuprinderea şi a acelora cărora capitolul acesta le-a lipsit şi le lipseşte, într-o ocupaţie care să le permită să aducă pe masa lor şi a pruncilor PÂINEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE.
11-17 IUNIE 2001

De după al Doilea Război Mondial, România a “plecat” cu 13 milioane de oameni, iar Ungaria cu nouă milioane. Astăzi România are 22 de milioane şi Ungaria…9,2milioane. Politica demografică a vecinilor noştri, a fost foarte bună şi deosebit de avantajoasă: terenuri şi bani pentru case tinerilor căsătoriţi: concedii înainte şi după naştere, aproape triplu acordate în ţara noastră: alocaţii de hrană care întradevăr îţi permiteau creşterea şi educarea copiilor. Cu toate aceste măsuri de favorizare a natalităţii, roadele au fost slabe. S-a ajuns la 10 milioane. A venit ’89 şi asemeni altora şi ei au pierdut peste un milion de oameni. În acest caz nefericit, un popor este pe cale de dispariţie nefiind cataclisme, războaie sau epidemii. Atunci ce faci ca să mai exişti? Doamne ce minte de copil. Te uiţi în fostul Imperiu Austriac-în partea a doua şi unguresc- şi ai mai găsit o populaţie cât a Ungariei de acum, prin Slovacia, Serbia, Voivodina, România şi aşa mai departe. Aici vine partea ruşinoasă. Acadeaua. Înaintea vizitei papei Ioan Paul al II-lea în România, în mai 1999, sub directa sa îndrumare, a apărut o carte de prezentare a activităţii sale în această funcţie, cât şi de atunci de când era Karol Woytila şi scria versuri. Pentru români, Sanctitatea Sa a redactat un articol, în care arăta cum “nişte persoane catolice maghiare” au făcut recesământul ceangăilor transformându-i în unguri cu acadeaua. Au profitat de faptul că erau feţe bisericeşti şi erau consideraţi deasupra minciunii şi de faptul că majoritatea ceangăilor erau analfabeţi. Noua lege-i ruşinoasă prin faptul că populaţia maghiară din România este şcolarizată în şcoli de patru limbi, unde a dorit fiecare. Apoi nu cred că pentru a vizita o grădină zoologică la jumătate preţ ar face cineva o cheltuială de peste un milion. Nu cred că vor primi nimic datorită faptului că străbunica mea, Contesa Zichy, a cărui soţ a fost episcop în Ungaria nu şi-a putut intra în posesia pământurilor şi castelului cu acte în regulă(N. Iorga – Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal şi Banat, vol II-1977). Apoi despre Goldiş ştim multe şi avem multe regrete. Vor fi şi din aceia care vor face ceia ce spune actuala conducere a Budapestei, dar e trist că dacă cineva-i consideră pe ungurii din ţara noastră fraţi, de ce caută să-i învrăjbească, dacă n-au alte motive. Doresc să semene ceva şi să culeagă…altceva. Noi am făcut multe lucruri bune împreună, dar ei se cramponează în lucruri care de mult au fost îngropate, mai ales că la ei un ungur născut în Ungaria are alte drepturi, începând chiar cu cele salariale, faţă de un ungur născut în România sau în altă parte. Sperăm ca dumnezeu să le de-a minte celor ce n-au, şi să se întindă fiecare cu propria-i plapomă, numai atât cât e ea… 4-10 iunie 2001

Scriam undeva, că tineretul de astăzi n-are răbdare să urce progresiv pe scena funcţiilor sociale. Tinerii-cărora le-am “împins diplomele în buzunare” vreau totul şi la standardele cele mai mari ( era prin 1986-87). Cam pe atunci îşi făcea şcoala şi dl. Gherman şi probabil că profesorii nu l-au lăsat repetent deoarece în cazul unui elev corigent, în acea perioadă, profesorul trebuia să de-a o informaţie Inspectoratului, în care trebuia dă explice…clar. Era interzis să ai corigenţi, repetenţi. Atunci….Mi-am adus aminte de aceste faze ale luminatei iepoci în momentul în care Gherman, la TVR-1, a făcut dovada lipsei totale de cultură în domeniul istoriei patriei (se poate vedea interviul). Să se fi gândit că Nica Leon are partid, Iliescu are şi el s-a şi ales. Dacă-mi fac şi eu unul…Poţi că şi acolo îţi vei face datoria cum şti domnia ta. Mă gândesc că mergi la casa lui Matei Corvin şi te crezi deja rege. Dacă s-ar autodetermina transilvănenii, vor fi destui să-şi atribuie asta. De la Traian la Potemkin şi alţii, întotdeauna a fost cineva s-o cumpere de la trădători. Ori cum am face ea n-ar fi liberă cum probabil unii-ş fac socotelile că-i va aştepta pe ei să se încoroneze. Aceste lucruri dacă Gherman le-ar fi citit, ar fi învăţat ceva istorie, le-ar fi cunoscut. Ar fi ştiut că în scurta perioadă cât a “ţinut” Dictatul de la Viena, ocupanţii noştri educau ţăranii români la noile lor legi. Poate printre aceştia să fi avut şi Gherman neamuri, dar o fi uitat. Ţăranilor noştri, care îşi purtau cămăşile peste iţari, în hohote de râs, le tăiau cămăşile. În două luni atât i-au bătut încât şi acum dacă este unul mai bătrân prin sat, circulă pe partea stângă a drumului, cum circulau dânşii pe atunci. Ori ce bătaie asupra bărbaţilor se termina cu un călcat de cizmă pe testicule. V-aţi gândit d-le Gherman de ce pe testicule? Dacă mergeai la primărie sau prefectură (pretură) după treburile tale, dacă nu ştiai limba lor trebuia să tai cinci metrii steri de lemne de foc cu un joagăr ce avea exact doi dinţi. Dacă aveai bani îţi cumpărai interpret care să-ţi spună ce impozite ai, dar te costa cam doi boi. La aşa ceva v-aţi gândit numai pentru noi sau şi pentru dumneavoastră? Să vă mai aduc aminte că acest pământ a fost cucerit numai când existau trădători? Acum ce credeţi, îl avem sau nu?
28-03.06. 2001.