Istoria lumii si-a tarii noastre, este etapizata, ca forma a civilizatiei, dupa uneltele ce le foloseau oamenii din acea perioada. Astfel: Paleoliticul, perioada cea mai veche din istoria omenirii, oamenii foloseau unelte din piatra cioplita. O perioada de mijloc a epocii pietrei cioplite, este mezozoicul, iar neoliticul este epoca pietrei slefuite deja si se incepe prelucrarea lutului, sub forma de vase, unelte, fiind adevarate stadii de cultura a popoarelor respective.
Aceste stadii de evolutie, cunosc pe teritoriul patriei noastre cateva faze mai importante cum ar fi: Cultura Cris-Starcevo, ce-a mai veche din acest spatiu, Cultura ceramicii Liniare, Cultura Hamangia si putem continua in ordine cronologica cu Vinca-Turdes, Cultura Boian, Gumelnita, Cucuteni, Cernavoda si Cotofeni, etape deosebite in dezvoltarea prelucrarii superioare a materialelor gasite, sau exploatate de oamenii care au populat acest pamant.
Aparitia focului. imbunatateste conditiile de munca si trai a omului preistoric si-i marcheaza viata. Ceramica se va arde in cuptoare, iar aparitia bronzului, a epocii bronzului, marcheaza culturile: Glina, Monteoru. Wietenberg, Otomani, Garla Noua si Cultura Noua.
Aparitia fierului, marcheaza culturile Hallstatt si La Tene denumiri primite de la localitatile unde au fost descoperite prima oara.
Din enumerarile perioadelor istorice de pana aici se desprinde clar ca, materialele si procedeele folosite in prelucrarea lor, arata stadiul de dezvoltare a comunitatii umane, a culturii lor.
Cu metalele, omenirea a luat contact, mult inainte de epocile bronzului sau a fierului, dar prelucrarea lor, practic s-a facut doar in apropierea unui depozit de materiale. ori la gasirea modalitatilor de prelucrare, intrucat se stie ca a culege un firicel de aur nativ, sau o pepita, presupunea aceiasi metoda de lucru, indiferent de unde se facea recoltarea ei, si a fost prelucrata numai datorita faptului ca metalul era deosebit de maleabil putandu-se realiza relativ usor, o bara sau banda. Nu acelasi lucru putem spune si despre celelalte metale. Se banuieste ca, aurul a fost descoperit cu circa 20 de mi de ani inaintea cuprului, cuprul acum 10 mi de ani, iar bronzul acum circa 8 mi cinci sute de ani.
Descoperirea metalelor, dar mai ales metodele de prelucrare, au fost un mare pas “inainte” in cultura popoarelor. Dupa ce le-au descoperit proprietatile, metalele au devenit obsesia tuturor. Acei ce-si puteau permite utilizarea lor sub diferite forme, deveneau: bogatasi, stapani, cotropitori de pamanturi si bunuri insusite prin forta.
Aurul se prezenta si in forma nativa, dar cuprul (arama) se banuieste ca prima data a fost semnalat pe valea Tigrului, a Eufratului si prima “metalurgista” in „domeniu” se pare ca a fost o tanara fata care se farda. Din nebagare de seama si-a scapat in foc, bastonasul natural verde, gasindu-1 mai tarziu sub forma de pepita rosiatica, ce a ramas in urma topirii bastonasului de fard. Exista dovezi ca in Egipt, Nefertiti, isi colora pleoapele cu verde de malachit si-si alungea ochii, cu pudra de antimoniu.
Cel mai important zacamant de cupru din antichitate, era in insula Cipru. Romanii au cucerit insula si metalului i-au zis CIPRIUM. in timp transformandu-se in cuprum, termen pastrat pana astazi.
Legatura stransa intre aurul nativ si argint, a facut ca acesta sa fie descoperit cu mult mai tarziu. Primele podoabe din argint ne parvin din UR, in CHALE1A si sunt mai vechi de 6000 de ani. Prima mentiune scrisa se afla in Codul lui Menes, fondatorul primei dinastii din Egipt, unde se mentioneaza ca: “argintul este de doua ori si jumatate mai scump decat aurul”, mentiune datata in anul 3500 i.Hr. Fascinatia oamenilor fata de aceste metale nobile este extraordinara, ducand-o pana acolo ca le atribuie puteri magice. Asa se explica de ce majoritatea obiectelor de cult, sunt confectionate din astfel de metale.
Cercei, care pana mai zilele trecute dadeau prima certitudine, asupra sexului persoanei ce-i purta, se pare ca prima data au fost folositi pentru suprimarea durerilor de cap. suferinzilor de aceasta maladie.
Raspandirea metalelor nobile pe glob. este foarte bine reprezentata si prin multitudinea de nume ce o au de lungul mileniilor.

Aurul la romani era AIJRUM (asum). care devia din sanscrita „USHASA” (aurora), avand si o forma prescurtata “OR” (lumina). Spaniolii ii spun –„ORO”, englezii si americanii “GOLD”. suedezii “GULD”. rusii “ZOLOTO”, ungurii “ARANY”. in ebraica “ZAHAV”. avand un derivat “TZANAUV” care inseamna stralucire, chinezii “DZl-DZE” sau numai “DZIN”. in japoneza este “SCH1N-TH1”, in sfarsit francezi-i spun “OR”. Ca o paralela, nici argintul nu face exceptie de la regula in aceasta privinta. Astfel in limba sanscrita denumirea argintului este “ARGANTE”. in latina “ARGENTUM”, in limba franceza “ARGENT”, in germana “S1LBER”. in engleza “SILVER”. in rusa “SEREBO”. in limba maghiara “EZUST”. in limba spaniola “PLATA” si nu am putea incheia, tara a aminti ca. datorita bogatiilor sale in argint, ARGENTINA si-a luat numele lui, ca si California care, candva era “GOLD LAND” sau “ELDORADO”.
Daca aceste metale nobile, cunoscute inca din “copilaria” civilizatiei umane, au manifestat atata atractie si au facut atatea mutatii in viata popoarelor, era lesne de priceput ca cine are aur are putere si, puterea de-a dispune de altii (parca acum e altfel?) dupa bunul lor plac. Cum altfel ar putea fi “luata” butada lui Filip I – Macedoneanul, care era descendentul unui popor mic si bogat in aur. a infiintat un imperiu spunandu-le curiosilor: “Magarii mei, cu sacii de aur in spate, trec portile tuturor oraselor!” De aici apare problema: “Cum putem, sa avem mai mult aur?”
Plumbul a fost folosit din cele mai vechi timpuri incat este imposibil delimitarea precisa a datei considerate “de descoperire” a lui. Fiind usor de prelucrat si de gasit, s-a folosit atat la confectionarea bijuteriilor cat si in industria alimentara, material de razboi, aliaj in diferite compozitii si multe alte intrebuintari. Exista dovezi ca in Egipt, plumbul se folosea cu patru milenii inainte de Hristos la podoabe, constructii de sarcofage, statui, vase. table, inscriptionari, etc. in Mesopotania, langa Ninive s-au gasit inscriptii pe table de plumb.
Romanii l-au folosit la aductiuni de apa. bai si altele. Atat romanii, cat si grecii antici foloseau plumbul ca material de razboi.
In Evul Mediu, foarte multe case se acopereau cu plumb, acoperisuri care dateaza pana astazi. Multe dintre ele erau acoperisuri de biserici si cladiri mai importante.
Plumbul intra in compozitia aliajelor, foarte timpuriu. Diodor din Sicilia si Herodot. mentioneaza in lucrarile lor cu caracter istoric, despre obiecte din plumb confectionate de celti si de chinezi. Plumbul are si astazi o utilizare foarte larga.
Daca plumbul era si este pretutindeni, despre zinc nu putem spune acelasi lucru. Cu toate ca in natura zincul este alaturi de plumb, in antichitate el n-a fost cunoscut decat intamplator, ca produs secundar la unele topitorii. O prima mentiune o face George Agricola in cartea sa. precizand: „la cuptoarele Gostar, la turnare curge mai intai un lichid alb”.
Dupa 40 de ani, Lohnyas mentioneaza intr-un raport ca: “in timpul topirii. Iar peretele din fata si in crapaturile calei, se aduna un metal numit zinc sau conterfey”.
Aici apare cuvantul “zinc”, care a mai fost mentionat si de Strabon in anul 7 era noastra. Studiind cu atentie lucrarile vremii, specialistii au concluzionat ca alchimistii arabi din secolul al IX-lea, care vorbeau despre o “piatra chinezeasca” sau “fier chinezesc”, vorbeau tot despre zinc. Olandezul Van Sinschaten, in anul 1596 vorbeste despre un metal “colaem” sau “cositor italian”, care posibil sa fie tot zinc.
Englezul Champion, a facut prima fabrica in 1740, langa Bristok, pentru prelucrarea zincului. Zincul a fost produs ca produs secundar si in alte parti ale lumii. in Dacia, o bucata de zinc, purta denumirea de IDOL, iar in Rodos s-au descoperit doua bratari de argint umplute cu zinc. in insulele Samos s-a gasit o statueta. in Pompei, Leger povesteste in anul 1876 ca a descoperit un fronton din zinc, dar Coley ajunge la concluzia ca singura piesa de zinc curat este o placuta dreptunghiulara de 45×65 mm. cu o grosime de 0,5-0,55 mm, gasita la Agora in Atena si datata secolul IV-III i.Hr.
Acest fapt, ca zincul nu s-a folosit si in vremuri mai vechi, se datoreaza proprietatii sale de-a se topi la 419 grade C si fierbe la 907 grade C. in cuptoarele unde se topeau minereuri complexe, se forma si zinc dar la acele temperaturi ridicate, el se transforma in… fum albicios.
in acel moment, usa clasei se deschise si directorul adjunct al scolii se adresa doamnei Elvira

Nitoi, diriginta clasei:
– Doamna profesoara, imi pare rau ca va deranjez, dar sala aceasta este programata pentru aceasta ora clasei a VI-a B, care, intrand in cel de-al treilea schimb este planificata in acest spatiu! Activitatea dumneavoastra va trebui replanificata, stiind criza de spatiu din scoala noastra, si nu numai…
Foarte bulversati, socati chiar, atat Todut cat si intreaga asistenta, au parasit scoala. Todut si sotia lui, fiind surescitati, enervati chiar, s-au hotarat sa se mai plimbe putin, sa mai ia ceva aer dupa dusul acela rece. Dupa plimbare, au intrat in curtea casei pe poarta din gradina si s-au asezat la masuta lor. Enervarea nu le-a trecut inca, povestile legandu-se cam greu. Posibil ca nici ei nu se tare concentrau la spusele celuilalt. Fiecare se lasa prada propriilor sale ganduri. Usa casei, dinspre gradina era deschisa, cu jaluzelele lasate. in starea de indiferenta si apatie in care se aflau, zgomotele care veneau din casa, le-a acutizat simturile… Alarmat, Todut sari in picioare, gandind ca-1 prada hotii… ii facu un semn discret Mareei si amandoi se apropiasera de jaluzelele lasate.
Atunci simtira un soc, de parca cineva i-a lovit in moalele capului… Felicia, fetita lor din clasa a VIIl-a, era cu un baiat, cu Liviu. Se straduiau sa se dezbrace unul pe altul… Todut avea senzatia ca-i cade cerul in cap. Cu toate acestea, statea imobil si privea acea scena incredibila pentru el si conceptiile Iui…
Tinerii erau atat de preocupati de aceasta intima indeletnicire, incat nici nu-si dadeau seama ca au si spectatori… si ce spectatori!!!!….
Pentru Todut situatia devenea de neindurat in momentul in care, Felicia incepea sa-si traga chilotii jos, in fata lui Liviu…
Dupa ce Todut a smuls jaluzelele, Liviu fugi, dandu-si cu calcaiele-n fund, iar Felicia s-a pus pe plans, un plans ciudat, care nu era de rusine, de resemnare, era mai curand un plans acuzator, de suparare, ceea ce a avut darul sa-1 scoata din minti pe Todut.
– Auzi, fata tatii! Dupa ce-ti prezinti farmecele si curul “domnului Liviu”, mai ai si tupeu de curva?!
– Voi, parintii nu stiti nimic si nici nu intelegeti ceva si va mai si bagati nasul in treburile tinerilor!…
Todut sari pe Felicia sa-i arate ce a inteles, dar Mara a impins usor umarul in calea lui, dezechilibrandu-1 si rasturnandu-se pe pat. Dandu-si seama ca in starea de nervi ce-o avea, poate face un gest necugetat, s-a retras in biblioteca, fiind foarte aproape de-a face un infarct…
Te duci sa educi, sa luminezi copiii altora si ai tai se rostogolesc pe treptele societatii, in mocirla…
Seara, in dormitor, Mara a inceput sa rada… Todut, fiind foarte surescitat, nu putea intelege in nici un fel aceasta detasare a Mareei, atat fata de evenimentele petrecute in acea zi, cat si lipsa ei de consideratie fata de el, de familia lor… Cum oare putea sa rada, cand fata lor a facut, ce a facut?!
– Mara, nu te supara, dar explica-mi si mie ce este de ras in ceea ce am facut sau am vazut astazi ?
– Vanitatea, vanitatea Feliciei… Todut, asta-i de ras…
– Ce-i cu vanitatea asta?!
– Pai, sa-ti spun… Ionel s-a certat azi cu Felicia… Stii si tu ca erau prieteni buni… Cauzele certei lor nu le cunosc, dar i-a “aruncat” o vorba fetei noastre.
– Ce vorba?!
– Cum ca Felicia nu ar avea atractie fizica… Mai exact spus, ca n-ar fi “o tipa sexi”. Acest lucru, dorinta ei de “testare” era de neimaginat si pentru acest lucru ea a optat pentru Liviu ca “martor si cobai”. Felicia mi-a spus ca farmecul ei asupra lui Liviu in momentul surprinderii, era deosebit… in concluzie Ionel a dorit s-o jigneasca si ea e hotarata sa i-o “coaca” pe aceasta tema…
– Mara, tu esti constienta ca, in cazul Feliciei, lucrurile au ajuns prea departe, mult prea departe?!