M-am pus şi eu, nu odată, în situaţia unui elev din această categorie, care a greşit dar care a venit la noua şcoală să fie admis… într-o clasă de rataţi psihic şi intelectual, că ce îţi sugerează o clasă cu 30 de elevi fără “capacitate” şi cu infinite probleme sociale şi disciplinare. Cert este că acestor elevi, ori ce har profesional ai avea, în momentul în care el se vede “catalogat atât de precis” de minister v-a avea o mare cădere psihică. În “re noua” lege a învăţământului se putea stipula “că elevii care n-au “capacitatea” dar dovedesc o reală dorinţă de a învăţa să poată fi admis în altă clasă sau alt profil după primul an de cursuri la forma de arte şi meserii sau liceu” Nici aici încă nu se ştie exact ce va fi din astea două tipuri de şcoli peste doi ani. Lipsurile acestea de legiferare, de incertitudini, stau tot între elev şi profesor sau între al face responsabil pe cel de la catedră de imperfecţiunile legii de care se loveşte elevul. Cu alte cuvinte “mincinosul” în faţa elevului este tot profesorul pe care el îl solicită şi nu persoanele sus puse pe care el nu le cunoaşte şi nici n-are cum ajunge la ele.
Am ajuns doar la partea practică. Numesc astfel munca noastră de deversare a cunoştinţelor acelor receptori care sunt elevii noştri de toate zilele. Nu mă voi ocupa de brainstorming, deoarece uneori schimburile de priviri între elevi şi profesori, în noile condiţii, fac acest lucru din start. Problema care preocupă pe ori ce profesor este randamentul receptorului-elevului. Pentru a uşura puţin problema obţinerii acestui liant profesor-elev, vă voi pune la dispoziţie un element nestudiat încă: evoluţia biologică a elevului pe perioada unei zile de şcoală. Din observaţiile şi măsurătorile personale ce încununează un număr de ani, funcţie de temperamentul elevilor, de colectivul sau focarelor de asociere apărute în clasă, de tipul de materii care le are în acea zi, un elev de clasa a IX-a scade în greutate pe parcursul a şase ore de clasă sau atelier între 0,5-2,5 kg. Cântărirea elevilor s-a făcut pe un interval de timp de cinci ani la intrare şi terminarea programului. Efectele în comportament şi învăţare sunt multiple De aici se nasc multe probleme cărora elevul trebuie să le facă faţă: problemele sociale ale lui şi ale familiei sale, mâncarea de dimineaţă, alcătuirea orarului şi nu în ultimul rând dozarea sarcinilor funcţie de aptitudini, temperamente dar şi cerinţe. Dacă această sugestie bazată pe observaţii certe va fi în atenţia noastră evident nu numai că randamentul elevului va fi apropiat de dorinţele şi pretenţiile noastre, dar s-ar putea să vorbim cândva şi de colectivele elevi-profesori, colective care ar estompa multe dintre nereuşitele noastre din învăţământ, cu atât mai mult dacă acestea ar avea şi sprijinul acelora cu drept de semnătură.