Minerul
Razele albe ce din bec se răspândesc în odaie,
Drag miner, se fac din cărbunele negru pe care ciocanul tău îl taie.
Din noapte pământului tu mi-ai trimes lumina în noapte
Şi gându-mi coboară la tine cu sfială şi şoapte,
Cum s-ar învârti toate roţile, dacă n-ar suna neîncetat ciocanul tău în pământ?
Cum ar porni navele pe valuri şi s-ar duce trenurile, drum în vânt?
Cum ar dudui motoarele, dacă n-ai fi tu în pământ?
Cât de mare ar fi întunericul, dacă nu l-ar sfărâma cărbunele ciocanul tău sfânt?
Tu dai căldură şi lumină, tu care în adâncime nu ai nici flori, nici soare,
Tu, care cânţi în pământ, cu fruntea în sudoare,
Şi ciocanul tău taie cărbunii fără-ncetare
Cu inima ta caldă şi cu braţul tău tare.
Minerule mă gândesc la tine şi aş vrea să te sărut pe faţă,
Tu, care cobori şi duci în neagra tăcere cântec şi viaţă,
Tu, care cunoşti două nopţi: una jos şi alta-n sus,
Şi cântecul totuşi pentru lumină l-ai spus.
Minerule, cu gându-mi de mii de ori cu tine cobor…

După asemenea calde discuţii, la nivel de ministru, director general REMIN, conducerile confederaţiilor sindicale din branşă, prezenţi cu toţii la conferinţă, au dat impresia, că lucrurile dezbătute au fost sincere şi au intrat pe făgaşul cel bun. Au sosit televiziunile, reporterii şi….directorul general, încurajat de ministru a făcut promisiunile şi angajamentele de rigoare pentru… re-numirea în funcţie.
Lumea fericită “pupat piaţa independenţei”, dar promisiunile, subvenţiile şi celelalte oferte întârziau. De fapt până atunci, la întâlnirea cu ministru, se bălăcăreau lucruri care trebuiau să discute pe faţă. Să se pună decizii. Acum se părea că lucrurile s-au clarificat.
Numai că n-a trecut mult timp şi s-a constatat că domnul ministru a uitat că a învăţat la lumina dată de cărbunii scoşi de mineri şi a dobândit valori şi averi chiar din ceea ce scoteau ai noştri mineri din pământ. S-a constatat că, domnul ministru, nici nu este melancolic nici nu cunoaşte poezii, şi ce este dureros că nu cunoştea nici poezia ARD EALUL, poezie a aceluiaşi Emil Isac.

………………………………………..
El este visul fără deşteptare.
Nemărginit îi este hotarul.
Ardealul este Isus şi Calvarul,
Ardealul este lanţul ce se sfarmă,
El este a păsărilor larmă,
Este sânul de mamă şi oţelul tare,
Este flutur alb şi Muntele Mare.