Thursday, April 02nd, 2009 | Scriitor:

– Şi îmi face zile fripte!
– Du-o la tribunal, de ce vii la mine şi te mai şi dezbraci în costumul lui Adam şi tu nu mai poţi de soacră. Eşti o fire foarte contradictorie. Eşti sigur că aici ai vrut să intri şi nu la psihiatru?
– Dacă nu mă lăsaţi să vorbesc, precis că voi ajunge acolo!
– Hai, zi! Zi ce vrei, eu o să te ascult.
– Am venit să vă rog să-mi spuneţi care sunt cauzele care îl fac pe om rău, nesuferit. Starea asta se poate anihila sau nu? Ăsta este ajutorul ce mi-l doresc din partea dumneavoastră.
– Domnule!
– Piuaru.
– Domnule Piuaru… cauzele sunt mai multe şi nici dacă ar trebui să dau un examen nu mi le-aş aduce aminte pe toate, dar dacă e vorba de soacră, să vedem. Ce vârstă are?
– 52 de ani. Tânără, domnule…
– Posteşte?
– Nu, da’… staţi puţin… da, posteşte…
– Mult?
– Păi, dacă mă gândesc, da… de două ori pe săptămână câte o jumătate de zi şi de două ori câte o zi… patru zile…
– Deci, patru zile? Mult, domnule!
– ?! Mult! Dar vă rog să-mi spuneţi ce să fac?
– Pe dracu’…
– ?!
– Da, ăsta este răspunsul.
– Domnule doctor, chestia cu psihiatria cred că-i valabilă şi pentru dumneavoastră!
– Ha, ha, ha! da, e valabilă, mi-ai plăcut… De mult nu am mai râs aşa. Dar să ştii că nu te-am luat în derâdere…
– Dar chestia cu dracul…
– Ăsta e purul adevăr. Mulţi oameni iluştri au constatat că un om flămând este urâcios. Aşa se explică faptul că la nici o bătălie nu se mergea cu „stomacul plin”, tot aşa se dresează animalele şi multe altele. Apoi, persoanele mai astenice, datorită acidului ce-l au în stomac şi datorită faptului că arderile-s mai violente, au tot timpul o senzaţie deranjantă, de insatisfacţie sau, aşa cum se exprima un glumeţ, „având o jenă la stomac” perpetuă sunt mai irascibili, mai urâcioşi. Acum, dacă tu reuşeşti să fii dracul, adică să te „învârţi” în aşa fel încât s-o îmbucăreşti, să-i dai de mâncare, ea va scăpa de starea mai sus menţionată şi va avea o senzaţie de mulţumire, de satisfacţie şi tu vei avea un confort familial. Şi cine nu te lasă să posteşti?… Ştii tu, cumva, cum se numeşte?…
Sebi zâmbi la gândul ginerelui care trebuie să-l facă pe dracu’, s-o corupă pe soacră-sa din posturi. Uite domnule cam ce probleme se nasc într-o familie!?
O altă scrisoare, de data asta a unei doamne, începea cam aşa:
„Domnule redactor, îmi pare rău că sunteţi bărbat şi eu vă trimit această scrisoare, dar era o vorbă, că bărbaţii-s ticăloşi în viaţă, însă eu vă voi scrie despre unul care şi după moarte şi-a bătut joc de propria-i nevastă. Uitaţi cum s-a încheiat această batjocură.

Category: gazeta de suflet
Puteti urmari raspunsurile la acest articol RSS 2.0. Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.