Incetarea lucrului in mine ar insemna scaderea proviziilor si, in final, disparitia noastra. In acel moment un uruit continuu devenea tot mai deslusit.
– Ce-i asta, Severius ?
– Inainte cu doua saptamani de-a ne paste o mare primejdie, locuitorii cetatii isi depoziteaza bunurile in catacombe si isi ingrijesc viitoarele spatii in vederea locuirii in ele. Pe ei ii auzi acum, cum trebaluiesc in catacombe. Primejdie asa mare, cum ne ameninta acum n-am mai avut. Acum doi ani, cand ne-au pradat cumanii, a fost simplu. Nici macar n-am folosit catacombele, numai pentru copii. Ti-am spus ca avem patru intrari, hai sa-ti arat a doua poarta de serviciu. O sa-ti placa. Au cotit pe o galerie si un val de aer rece i-a cuprins. Parca tot aerul s-a improspatat. Dupa ce au mai strabatut niste galerii, grilaje si porti, au ajuns afara la hait.
– Dar asta ce rol are ?
– Ai mai fost aici candva . Ai uitat ?
– Da e adevarat, si-mi aduc aminte ca era inchis de tot. Acum vad ca nu pierde nici o picatura de apa.
– Asa este. De-i vom avea pe mongoli de “musafiri”, eliberarea apei de aici, spala toata cetatea de aici in jos, dar mai cu seama, se ridica la cativa stanjeni in trecatoare, acolo unde tu doresti sa pui o poarta, si formand un vartej, spala toata campia din fata. Cumanii au servit din apa aceasta a Samusului. Numai ca acest lucru il hotarasc tot “Mosii”. Daca situatia o impune, dam drumul si plutelor din hait, efectul lor este foarte distructiv si demobilizator pentru toata lumea.
– Intr-adevar, e nemaipomenit ! E grozav ! E de neimaginat ! Cu putine cete poti tine in loc un dusman numeros si periculos, in timp ce populatia civila isi poate desfasura activitatile cotidiene, cu foarte mici deosebiri. Unii isi vad de treburi in catacombe, altii intre sirurile de munti, sa nu mai vorbim de cei din mine. Este ceva deosebit si as putea spune ca planul n-are cusur. M-a impresionat tactica voastra nemaiantalnita de mine niciodata in viata ! Populatia cetatii se muta in catacombe, sau se pregatea de iesit in pastoral. Stafetele zilnic aduceau vesti privitoare la “miscarea” Hoardei, care in ultimul moment, s-a dispersat in trei. Acum erau siguri ca ceata condusa de Cadan va vizita Cetatea. Copiii si batranii erau deja la adapost in catacombe. Astazi intrau si femeile. Armatele cetatii si-au ocupat posturile si au inceput “slabirea padurii” si formarea dispozitivelor defensive, stabilite cu mult timp inainte. Pe Valea Mariilor, Aristaldis a pus sa se inchida si haitul al doilea, care poate “spala” toata cetatea pana sub catacombe. Acest hait putea sa-l elibereze Aristaldis fara sa ceara “Sfatul Mosilor”. Pregatirile facute, tactica adoptata, permitea intr-adevar afisarea acelei “linisti”, care atat i-a dat de furca lui Kondrad, cu nu tare multe zile inainte. Era in saptamana Pastelui, cand stafetele au adus vestea ca hoarda lui Cadan, coboara pe Valea Mãriilor. Deci ziua a sosit, ziua cunoasterii. Kondrad a luat o parte din oamenii lui Ditrich, chiar el i-a adus intr-o miscare tactica prevazuta si au mai sosit intarituri si de la celelalte “porti”. insusi Severius a trimis dubluri la fiecare post. Pe metereze erau cateva mii de soldati, pe buza dealului si in spatele portilor. Aristaldis a fost primul care a intrat in lupta.