Wednesday, April 01st, 2009 | Scriitor:

Un astfel de prieten, ca Doamne, ticaloasa-i lumea … stiam ca traieste cu una foarte frumoasa, care sa fi fost cam cu cinci ani mai mare ca el, si care-i toca toate economiile, tipului.
– Ca iarna ? ingana Mircea.
– Da, ca iarna … doar n-ai inviat ? Ha … ha … ha … ce-si aduce el aminte, iarna despre care i-am povestit. Sa-ti continui, cunoscand aceasta tipa, trebuie sa-ti spun ca nici mie nu-mi era indiferenta. De, ce-i frumos se poarta ! … Mai ales ca, parca toate mergeau spre acea directie. Prietenul meu nu o data ma rugase sa-l insotesc, la acea cunostinta a lui, la Mira, ca Mira o chema. Intr-o zi, intorcandu-ma din cursa, ca asa isi baga dracul coada, in plin oras, fac pana dubla. Nimeni nu-si poate imagina ce “placere” e asta, cand mai ai zece kilometri de parcurs ca sa ajungi acasa, sa faci si tu o baie, sa-ti vezi nevasta si copiii, cand le duci dorul si esti frant de oboseala, sa te apuci sa faci pene la zece kilometri de casa. Cu toate acestea, frant, mort, copt, alta solutie nu era. Nervos m-am apucat sa-mi fac penele. Oboseala imi ingreuna miscarile si reactiile. Fiecare operatie storcea litri de sudoare de pe mine. Prinsorile-mi scapau … Am inceput sa-mi prind un deget, sa ma lovesc la cap si, ca sa fie totul frumos, imi “trag” si un levier peste penis. Nu i-as dori nici celui mai rau dusman sa aiba asa o zi. Lucrul acesta, obisnuit ma tine o ora. Acum mi-am pierdut o dupa amiaza si cu ce “castiguri” ?
Cu mare greutate, am terminat. Am inchis masina si am constatat ca-s frant. In oras aveam un frate, dincolo de Sasar, dar nu ma mai simteam in stare sa ajung la el. De era ceva mai aproape, totusi m-as fi dus, dar … eram in preajma casei Mirei. Ispita era mare … si ma gandeam sa “incerc”. Am “incercat” … si am ramas toata noaptea la ea. Dimineata am fugit sa descarc masina si am reancarcat-o pentru alta cursa. Am fugit pana acasa, i-am vazut pe ai mei, le-am dat cadourile luate si am plecat din nou in cursa. Poate pentru unii circulatia este un calvar, abia asteapta sa “iasa” din ea, pentru mine, si cred ca pentru toti soferii profesionisti de cursa lunga, circulatia este linistitoare, este starea noastra normala cand plecam intr-o noua cursa. Cu toate ca iti “defileaza” pe retina, fel de fel de situatii, masini, probleme, soferul de cursa lunga atunci se linisteste, isi aduna gandurile, face bilanturi si mai ales, se gandeste la cei dragi, gandurile lui fiind cuplate sa n-aiba evenimente si sa ajunga cu bine acasa. Pentru acesti soferi, circulatia este ca tigara pentru fumatori, ca pescuitul pentru pescari, ii odihneste, ii relaxeaza. Sfarsitul de cursa, adevarat balamuc, ii streseaza enorm. Acum motorul torcea uniform, gandurile m-au mai lasat, de ce sa mint, nu m-am putut uita in ochii nevestei … Ce-i facusem nu era cel mai frumos cadou pentru ea, dar “hai vorba-napoi” nu se mai poate … si nici fapta nu se mai putea nega …Pe aici ajunsesem cu gandurile cand, de necrezut, mi-am dat seama ca ceva ma irita. Ascult motorul … torcea ca o pisicuta, circulatia fluenta, stabilitatea masinii buna, incarcatura stabila … Da, la masina erau toate bune … la mine era ceva in neregula. Mi-am dat seama ca sursa iritarii de la mine venea, de “jos” ma deranja ceva.
Ma gandesc ca Dumnezeu m-a batut, fiindca mi-am inselat nevasta. Probabil c-a sosit vremea sa platesc Nu mi-am imaginat ca se va intampla atat de curand …Stiam ca acel tip de femeie, are credinta ca, daca este bolnava si daca intretine contacte sexuale, boala va disparea.

Puteti urmari raspunsurile la acest articol RSS 2.0. Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.