Tuesday, March 31st, 2009 | Scriitor:

Acest lucru nu este unul la care noi sa-i facem propaganda, dar doream sa-ti arat ce diferente de mentalitate exista intre noi si ei. in plus, in aceste localuri, se aduc toate stirile si tot de aici se informeaza majoritatea, in domeniile respective.
Traiul, nefiind tare usor nici pe acolo, unii traind singuri, singura modalitate de a-si alunga singuratatea era si este si acum, vizitarea acestor localuri, unde mai consuma o bere, mai schimba o vorba, mai intalnesti pe unul, pe altul si uite asa se constata ca de fapt localurile lor sunt un mediu social, unde un grup social isi consuma o parte din timpul lor. Putini sunt aceia care indraznesc sa faca asa o “consumatie” ca sa iasa din local “in patru labe”, intrucat proprietarul localului care tine la deverul lui, nu-si permite sa-si alunge vre-un client onorabil pentru un bautor. In acest caz il scoate el din local. Uimitor este faptul ca, in aceasta atmosfera, in preajma alcoolului, fiecare isi cunoaste rolul si rostul lui.
Patronii de localuri, se luptau intr-adevar pentru castigarea unui nou client, de la un alt local. Daca mai adaugam si ambientul familiar, modul in care esti servit cand exista preocuparea patronului sa-ti satisfaca orice pretentie, este foarte placut si bineinteles ca te simti bine, relaxat. La ei aceasta conduita este o norma a vietii, o politica a castigului, ca sa-ti dau un exemplu, cum e RFN-ul la noi.
Cativa oameni cu cap au observat ca privelistile oferite de natura, sunt frumoase oriunde. Sunt frumoase si unice si-i ajuta mult pe acei care le viziteaza, la destinderea lor, dar…
Aceleasi lucruri se pot afirma si despre cladirile frumoase, din toata lumea si la acest capitol nici noi, romanii nu stam prost. Nici ale noastre nu sunt cu nimic mai prejos ca ale altora. Nimeni nu merge sa contemple un “zgarie nori”, cine umbla in lume doreste sa se lepede de cotidian, sa invete, sa se relaxeze.
Toti oamenii de meserie au constatat ca, daca un turist nu are o amintire din peregrinarile sale, din sejurul lui, nu ramane nimic.
in atari situatii se cumpara ori ce poate aminti de acele locuri. Toate prostiile, toate imitatiile, si contrafacerile se vand si se cumpara, dar cat putem “cara” dintr-un sejur? Putine… foarte putine… si pana la urma ne rezumam doar la cele care ne amintesc de cea mai afectiva intamplare sau local, pe unde am trecut.
Aici intervine prospectia pietei. A existat un Scherlock Holmes in realitate? Bineinteles ca nu! Turistii doresc acest lucru? Da. Atunci sa-1 inventam… S-a inventat o adresa a “domiciliului maestrului”, o poveste romantata a copilariei sale, locurile unde maestrul isi facea plimbarile, si cam tot ce ar fi putut intregi, imaginea… imaginatiei turistului. Si italienii au considerat ca ar fi o mare prostie, daca “indragostitii din Verona” nu ar avea mormantul lor, castelele lor si altele. Chiar si la noi la loc de cinste se afla Castelul de la Poenari, considerat resedinta a Domnitorului Tepes-Dracula, “castel bantuit de fantomele fostului domnitor”.
Deci cineva care si-a propus o calatorie de placere, spre placerea celor care-1 vor “testa” la intoarcere, trebuie sa aiba ce povesti, despre locurile pe unde a trecut. La noi cladirile care ar putea avea acest deziderat, sunt bisericile, carora li s-a pus in pronaos, sub o forma sau alta, cateva cuvinte scrise, despre ctitori si istoricul lor de la ridicare si pana azi. Dar turistul nu este multumit numai cu atatea explicatii, el solicita si altele. Servind si satisfacand pe unul, pe altul, si daca-i si multumesti in pretentiile sale se va injgheba un oarecare traseu turistic. Cred ca si tu cunosti ca la noi, bisericile si manastirile sunt cele mai frecventate de turisti, dar sunt sigur ca nu ai stiut si de ce. Acum sti si, daca am pune si noi cate un inscris macar pe cele mai importante sau reprezentative cladiri, ori cate-o placa comemorativa, ca evenimente pe teritoriul tarii au fost destule, am deveni si noi mai competitivi in asemenea spatii legendare, cu legende mai mult sau mai putin veridice, dar care nu supara pe nimeni, as putea zice ca ele chiar incita. Aceste locuri si cladiri ar putea fi si fotografiate de turist, iar noi, facand niste “mutre importante”, vom reusi sa fim la inaltimea situatiei! Aceasta tara a avut multi barbati si femei demni de alduire si venerare.
Cine sa-i faca cunoscuti lumii daca nu noi?! in alte parti ale lumii unii vand “gogosi istorice” si noi nu ne simtim capabili sa ne prezentam pe noi insine, sau poate-i necesar s-o invatam si pe asta. Mai stii?

Puteti urmari raspunsurile la acest articol RSS 2.0. Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.