– Baciu Grigore de ce-mi spui mie aceste treburi ?
– Nelule tu nu te-ai prins ?
– La ce să mă prind ?
– Aşa se aude că unii dintre sindicalişti, la alegeri, ”vă daţi cu ei”.
– Da, este adevărat, unii…
– Dacă faceţi lucrul acesta, sper că nu vă aşteptaţi ca oameni să vă urmeze.
– Păi să vedem…
– Nu prea este ce vedea. În spatele vostru n-o să mai fie nimeni. Poate tot ce eu ţi-am perorat aici, să-ţi pară o abureală. Este de înţeles că nimeni n-a devenit ticălos brusc. Totul se metamorfozează în timp.
– Nu numai eu şi alţi recunosc că acest lucru ar putea fi o greşeală, unii dimpotrivă, spun că ar fi un câştig să discuţi cu puterea pe picior de egalitate. Este şi aceasta o etapă în munca sindicală. Dar voi “ăia” de atunci nu aţi greşit niciodată ?
– Nu o dată şi trebuie să recunosc că unele dintre aceste greşeli mă dor şi mă acuză şi acuma în multele amintiri care mă bântuie.
– Ai curajul să recunoşti măcar o greşeală pe care n-ai dori s-o repetăm şi noi.
– Cum nu? Bunăoară cunoaşte toată lumea că oraşul în care trăim, a fost şi mai este încă cel mai poluat oraş din Europa. În acest context nici speranţa de viaţă nu-i mai mare de 50 de ani. Am avut ideea de-a uni toate Sindicatele într-o federaţie locală care să lupte pentru acest deziderat, CA ORI CARE TRĂITOR DIN ACEST MUNICIPIU SĂ SE POATĂ PENSIONA MĂCAR CU TREI ANI MAI DEVREME DECÂT SPERANŢA DE VIAŢĂ în Baia Mare. Teoretic să-i dăruim trei ani de viaţă în care să trăiască din pensie.
– Ar fi fost un lucru nespus de frumos. Dar de unde aţi luat aceste cifre?
– În SUA după ce au judecat şi condamnat pe cineva la moarte, individul acela mai poate trăi încă 20 de ani după ce condamnarea rămâne definitivă. În Baia Mare cine se apropie de 50 de ani i se ia şansa de-a trăi măcar atât cât trăieşte un condamnat la moarte de pe alte meleaguri. Noi, sindicaliştii de atunci n-am reuşit acest lucru deoarece Ceauşescu a luat conducerea şi ne ciunta din drepturi cu legea în mână. Ne-a transformat în renumita ”cureaua lui de transmisie”.
– D-apoi problema aceasta, a poluări are toate valenţele şi acuma.
– Vezi că râde lumea de voi ”Victoriile” luptelor voastre sindicale s-au materializat prin creşterea vârstei de pensionare a tuturor băimărenilor cu mai mult de şapte ani. Ăsta da rezultat al luptei sindicale! Poate ai observat că-s tot mai puţini cei care mor după ce s-au pensionat. Majoritatea mor înainte de pensionare. Şi e logic ei n-au muncit în silvicultură sau agricultură în aer curat şi ies la pensie “ca tot românul” Pentru Stat este mai simplă şi mai economică soluţia actuală. Familiei mortului i se oferă un coşciug şi “un ajutor” şi nu mai are obligaţia să-i dea pensie. Banii încasaţi le rămân lor. Halal drepturi şi omenie după patruzeci de ani de muncă depusă!
– Ai spus că-i greşeala voastră. De fapt este o neîmplinire, care ne-a rămas nouă. Cei pe care i-am votat la ultimele alegeri şi care-şi zic şi “sociali democraţi” au făcut noua lege cu care tu ne “scoţi ochii” acum.
– Ai dreptate, dar băimărenii merită să luptaţi şi să le obţineţi acest drept care priveşte pe toţi oamenii oraşului nostru. Sper că acuma şti de ce nu-i bine să te aliezi cu nimeni. Chiar aliaţii voştri de acum, pun această lege extrem de defavorabilă băimărenilor în aplicare.
– Ştiu şi văd. Am venit aici să-mi liniştesc mintea şi gândurile şi am mai primit o nouă sarcină .
– Ăsta-i “avantajul” persoanelor care se ocupă de vieţile oamenilor din diferite comunităţi În rest eşti tânăr şi sunt sigur că-i putea duce şi această sarcină rămasă de la înaintaşi.
– La bună vedere baciu Grigore.