(marţi, 18 iunie 2002)

Ziarul care-l aveţi în mână informa cititorii din 15 aprilie că:”potrivit unei propuneri maiştrii instructori din cadrul grupurilor şcolare se vor reduce la jumătate”. Din cele citite reiese că probabil aceşti angajaţi stăteau oarecum în plus şi, ideea mai sus menţionată era un lucru salvator şi benefic, pentru bugetul statului. Aceasta era „prima măsură” după greva cadrelor didactice şi exact ca pe vremea lui Ceauşescu un fost „luaţi în primire” maiştrii. Acest segment profesional este singurul care după lege poate califica muncitori. Pentru baza teoretică a cunoştinţelor necesară acestora se folosesc profesori şi ingineri. Dar aşa cum v-am spus, lumea, dacă a văzut că este vorba numai de maiştrii, nu s-a alarmat. Numai că din toamnă, dacă nu vor fi maiştrii care să califice elevii, nu vor exista clase nici pentru profesori şi nici pentru ingineri. Practic din luna februarie au crescut normele cu circa 120 ore pe an, ceia ce a dus implicit la micşorarea salariilor la acest segment profesional din învăţământ. S-a făcut grevă pentru majorarea drepturilor salariale şi s-au majorat normele didactice, după care ni-s-a oferit cei mult trâmbiţaţi 5%. De aici pleacă nemulţumirile cadrelor didactice, dar problema devine periculoasă când se insistă în coagularea grupelor de elevi la obiectul instruire practică. Reducerea maiştrilor a fost gândită prin cumularea a două grupe şi darea afară din învăţământ a unui maistru. Matematic este corect, dar toate legile ţării, comuniste şi necomuniste privitor la spaţiile de muncă, impun pentru fiecare muncitor un spaţiu minim de 4,5 m pătraţi ( Legea 5/1965, Legea 90/1996), dacă ţinem seama că acest om este în stadiul de învăţare a unei meserii, care n-are reflexiile unui muncitor calificat, legea scrie că se va aplica un coeficient de adaptabilitate de 6-1funcţie de perioada de instruire. Acest coeficient trebuie înmulţit cu tot ce aparţine de siguranţa elevilor şi, poate atunci se va vedea că nu pot fi incluşi în atelierele de instruire practică de actuale mai mult de 15 elevi. Atunci ceilalţi elevi vor sta afară? Constituţia României precizează la art. 22: „dreptul la viaţă şi integritate fizică”, iar la articolul 33 se spune că:”Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi sănătăţii publice”. Poate este cineva care-şi poate imagina cum poate învăţa un elev meserie pe un metru pătrat, înconjurat de 29 colegi. Nu punem la socoteală accidentele prin electrocutare că probabil în acea înghesuială nici nu se vor observa. Numai că articolul 38 din acea Constituţie precizează;”Salariaţii au dreptul la protecţie socială a muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii”. Deci nu trebuie să întreprindem nimic până nu vom putea sigura condiţiile de igienă prevăzute de Ministerul Sănătăţii şi Familiei(cişmele duble la efective duble, chiuvete duble, vase de WC după numărul de elevi, spaţii pentru servirea micului dejun, spaţii de muncă). Mai aduc aminte acelor care n-au citit încă articolul 45 al Constituţiei noastre: „Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi asistenţă în realizarea drepturilor lor”. Acum dacă cineva se consideră mai presus de lege (art. 16 din Constituţie)poate să continue cu „simplificările” de acest gen. Aşa cum acum este preconizată această acţiune loveşte în elev şi nu aduce creşteri la veniturile bugetare. Mai precizez că „drepturile şi îndatoririle cadrelor didactice” sunt cuprinse în Legea Învăţământului şi Cercetării şi este o lege organică care se ştie că pentru amendarea ei este nevoie de 2/3 din voturile exprimate de Legislativ, ceia ce înseamnă probabil mai mult ca „potrivit unei propuneri, numărul maiştrilor instructori se va reduce la jumătate”.Tot în acea lege organică este votat şi Statutul Cadrelor Didactice, unde sunt garantate drepturile celor care-şi dedică activitatea de învăţare şi educare a fiilor noştri şi nu ar trebui jigniţi de câte ori „vine unul cu o propunere”. Sunt convins că s-a comis o greşeală care, omenia cu care i-am investit pe ai noştri conducători, va triumfa.