În acela mai bicisnice zile ale totalitarismului, când tirania în această ţară atinsese apogeul, eram campioni mondiali şi europeni la popice. Am fost şi campioni olimpici la gimnastică artistică şi ocupam locuri fruntaşe la gimnastica ritmică. Eram în Diviziile A la sporturi ca: lupte, baschet, fotbal, volei cu două echipe, handbal tot cu două echipe. Baza materială şi culturală a băimărenilor consta în terenurile de fotbal: Constructorul, Phonix, 1Mai, Dealul Florilor şi Săsar. Dinamo Săsar era preluată an de an de judeţe care nu aveau echipă de fotbal în „A”(Satu Mare, Cluj, Bacău, Argeş) Am fost campioni la Orientare turistică în varii şi categorii şi grade. Eram consideraţi de oamenii de specialitate:”o capitală a sportului românesc”. La toate acestea erau 193.000 de muncitori care nu de puţine ori umpleau tribunele cu ocazia diferitelor manifestări sau întreceri sportive. Tot atunci aveam 21.000 de mineri , care aduceau un venit de 12 ori mai mare decât cheltuielile care le făcea statul cu ei, vre-o 10.000 de metalurgişti şi cam tot atâţia constructori. Aveau unde munci bărbaţii dar şi femeile şi cam tot ce se făcea în oraş se ducea la export. Nu ştiu dacă vă mai amintiţi, aveam şi apă caldă şi încălzire, curent, la preţuri care-ţi permiteau să spui că „erau la mâna oricui”. Acelaşi lucru şi despre gaz, care era un atu sigur dacă îţi construia casă prin cooperaţie sau prin împrumut de stat. Dacă se „brodea” să fie ziua unei bresle, chiar şi a dascălilor, întâmplător, se dădea o primă, nu numai sfaturi. La televizor se publică cum că ţi-a crescut salariul şi în realitate a mai rămas un singur lucru nescumpit:AERUL. Şi aceasta datorită faptului că-i toxic, că încă ne mai „bucurăm” de ploile acide. Mai rare, dar tot ale noastre sunt. Dacă tot te mai îmbolnăveai, nu numai de aer, beneficiai de asistenţă medicală gratuită, în vremurile trecute, şi dacă nu mai aveai zile, măcar mureai liniştit că şi de tine s-a ocupat cineva. Mai era un lucru care şi acum este din ce în ce mai mult pe buzele oamenilor, siguranţa individului şi siguranţa protecţiei muncii şi ale câştigurilor obţinute prin muncă. Au trecut( de câte ori?) 200 de zile, vă avem pe voi şi nu ştim cât…VOM MAI FI… 16 iulie 2001
Saturday, April 04th, 2009 | Scriitor: carti online
Category: arhiva articole
Puteti urmari raspunsurile la acest articol RSS 2.0.
Both comments and pings are currently closed.