„PENTRU NECAZUL SĂRACILOR ŞI SUSPINUL

NENOROCIŢILOR, ACUM MĂ VOI SCULA!” (psalmul 11 a lui David)

Şi într-adevăr, a sosit timpul ca puterea să ne arate că:”A fi domn e o-tâmplare, să fi OM e lucru mare” şi că doreşte, prin aceasta să se îndentifice. Avem nevoie de acest lucru, avem mare nevoie, întrucât avem peste un milion de suflete ale acestei ţări care n-au intimitate şi un trai normal, adică n-au locuinţe. De aici rezultă că însăşi “denumirea” de OM este influenţată de locuinţă. Cineva repede ar putea motiva :”n-avem bani!” Este adevărat, numai că şi aici scârţiie ceva. Dacă aţi ştiut că n-aveţi bani de ce “v-aţi ales” şi prin solicitarea votului nostru ne-aţi promis că veţi guverna mai bine. Cuvântul vostru, nu? Dar să ştiţi că încă n-am ajuns la bani, ci doar la Domniile Voastre. Cum bine ştiţi, ori ce se întâmplă, inundaţii, alunecări de păduri, pardon de terenuri şi alte alea, faceţi repede o comisie…care nu face nimic, dar ne liniştiţi pe noi.
De această dată noi vă solicităm… comisia care să ne dea un răspuns ferm. 1.E puţin o viaţă ca un om să-şi facă o casă? 2. O dată cu banii daţi-ne o soluţie cum putem ajunge oameni cu intimitate, aşadar cu casă.3. Vrem o cercetare scurtă ca timp( şi viaţa este scurtă) care să poată pune pe picior câteva “ateliere” în care materialele reziduale şi deşeurile să fie transformate în materiale de construcţii (rumeguşul, capetele de lemn, pietrele scoase din albia Săsarului, nisipuri şi multe altele).
De-lungul istoriei acestui pământ românesc, s-au născut o întreagă paletă de tehnologii de construirea de case. Dacă vă consideraţi ataşaţi acestui neam şi mai aveţi şi oameni pregătiţi în domeniu, încercaţi să ne oferiţi şi locuinţele la preţuri de 20 de milioane şi de se poate să nu semene chiar a grajduri.
O altă posibilitate, dar vorbim numai de ale voastre posibilităţi, ar fi construirea unor hotele în fiecare oraş, care în prima fază să fie închiriate năpăstuiţilor. Toate acestea şochează mai ales pentru acel care este scos din inerţie, deoarece materialele de instalaţii sunt foarte scumpe. Şi aici se poate gândi şi vă dau un indiciu.
Apa rece nu-i nevoie să aibă presiunea mai mare de un bar. Dacă domniile voastre aţi pleca puţin urechea la aceste necazuri ale “neînsemnaţilor” cu cele spuse aici, fiţi siguri de cel puţin de două lucruri: pacea socială în România se va instaura singură, va creşte încrederea în actuala clasă politică şi în subsidiar n-ar mai fi probleme la alegerile ce vin. Să nu uitaţi câtă fericire puteţi aduce acestor oameni, poate pentru prima oră vor fi “luaţi şi ei în seamă”, oameni ce vă vor deveni loiali pe vecie. În vremuri de cumpănă n-au fost puţini acei conducători care s-au aplecat la necazul supuşilor săi, acest lucru însemnând UNIRE şi CONCORDIE. Mai mult nu se poate dori!
Cu speranţa că astăzi vor fi văzuţi şi acei care nu strălucesc, vă mulţumim pentru faptele şi gândurile bune, 30 IV-6 V 2001