Ajunşi fiind, după ce au petrecut, se pare că le-au venit şi poftele. În gospodăria lor ar fi fost nevoie de încă cineva, care să le-o întreţină. Erau atât de pasionaţi după băutură că nici măcar igiena intimă nu şi-o făceau. La aceste “praguri” pe care omul le-a lăsat de mult în urmă, mai apăreau şi duhoarea de băutură şi defectele dentare de care nu mai aveau timp şi bani. Băutura nu creşte potenţa bărbatului şi celelalte mizerii amintite aici, l-a făcut pe acest personaj masculin, cu toate că-şi dorea un raport sexual cu nevastă-sa, să nu fie capabil de bărbăţie. Să nu fie potent. S-a speriat de această situaţie de-a dreptul umilitoare pentru orice bărbat. Îl scotea din minţi. El nu putea realiza ceea ce este, ce era prin naştere… bărbat. În această situaţie de neieşit, un gând diabolic i-a trecut prin aburii de alcool: “Dacă eu nu-s capabil de actul sexual, este din vina nevestei!” Deci a început să-i ceară nevestei să-i “ofere” fel de fel de “poziţii” care mai de care mai aberante, cu scopul de al stimula sexual. Cum nici nevastă-sa şi nici “poziţiile” nu-l puteau scoate din starea de impotenţă alcoolică, o mânie cruntă a pus stăpânire pe el, mânie pe care o justifica că: “nevasta i-a provocat-o, neştiind să se facă sexi”. Ce-l durea efectiv era că ea, nevastă-sa, chiar şi în halul în care se afla, putea realiza un act sexual, cu orice bărbat, dar cu el nu. Cu o furie oarbă, motivată de faptul că el era BĂRBATUL, dar acum nu mai era nicăieri bărbatul de altădată, în această stare de neputinţă a găsit atâta putere să-şi molesteze nevasta, fosta iubită. În nefireasca ei stare, puterea ei de reacţie era nulă şi era şi mai dezbrăcată decât până atunci. Formele ei, formele trupului femeii iubite, care altădată îi oferea plăceri, altele ca şi acuma, plăceri de care el nu era capabil să profite, situaţie care-l scotea din minţi transformând-ui şi ultimele judecăţi în instincte animalice, aruncându-se pe ea şi lovind-o în neştire. Pe jos era un trup inert mutilat de un animal care nu concepea că el este inferior din acest punct de vedere, că el nu-i capabil de un lucru firesc, că băutura-l anihilează în toate. Această animalitate în comportament poate n-ar fi fost observată de concetăţenii lor dacă nu s-ar fi întâmplat în “săptămâna patimilor”.