Saturday, April 04th, 2009 | Scriitor:

Această mărturisire mi-a făcut-o tânărul meu ortac cu părul alb. Nu cred că mai este loc de comentarii, şi totuşi să ajungi să fi cioclul unei generaţii de mineri, poate că unora ar trebui să le fie ruşine de acest deznodământ şi nu să creadă că au dreptul să răsufle uşuraţi în urma acestei “acţiuni”. Nu-i just ca numai minerii să plătească pentru toţi, iar alţii să-şi adjudece în propriile lor conturi ŢARA. N-am înţeles niciodată ce fel de oameni sunt aceia care se apucă să distrugă, nu numai că nu au nimic de pus acolo unde au demolat, dar n-au fantezia să-şi pună întrebarea: “Cum ar fi stat alăturea cele două lucruri. Ceea ce ei distrug, probabil “domniile lor” consideră că alţii ar trebui să-l facă ori să-l înlocuiască.”
– Domnul Buia, este de neimaginat ce puteri şi-au arogat actualii guvernanţi. În plus, toate experienţele le fac pe noi, dar nimeni nu ne solicită niciodată părerea, ba mai mult, suntem trataţi inuman. Am avut impresia că dacă eram duşmanii făţişi ai acestui guvern, ai acestei ţări, poate greşesc, dar tratatele internaţionale ne-ar fi protejat mai mult, şi am fi avut un trai probabil mai bun. Marea enigmă care s-a născut are o faţă cam ciudată, o interpretare ciudată. Avem peste opt milioane de angajaţi care-şi fac treaba zi la zi. S-au vândut aproape toate activele şi construcţiile statului, probabil pe bani, cu impozitele citeam că 78%, şi le-au plătit, deci bani ar fi. Întrebarea tâmpă: “Unde sunt ei, pe lângă ei, pe lângă bani, mai sunt dolarii care curg lunar din diferite surse?” Asta ar fi întrebare de procuror. Dacă-i aşa să şi-o pună!
– Domnii mei, cred că, chiar dacă aceste lucruri le vom şti sau nu le vom şti, tot nu ne vom uşura traiul zilnic.
– Da, este adevărat, dar parcă te doare când o viaţă de om ai participat la “Construcţia Socialismului” şi ţie ţi-au dat o hârtie de un milion de la care primeşti 3-5 mii pe an, şi unii-şi taie felii din munca ta, din sudoarea trupului tău, din însăşi viaţa ta pentru simplul motiv că ei şi înaintaşii lor şi-au păstrat nişte hârtii. Iar acum tu, cel care ai muncit o viaţă, din realizările tale lor li se distribuie felii pentru acei care nu de puţine ori nici nu ştiu ce-i munca.

Puteti urmari raspunsurile la acest articol RSS 2.0. Both comments and pings are currently closed.

Comments are closed.