– Sandule, vezi, acum tu te pripeşti! Este adevărat că primul meu gând “mi-a fugit” la prietena ta, la Voichiţa, de nu este cumva gravidă, dar dacă spui că-i altceva… poţi să-mi povesteşti liniştit, o să am răbdarea necesară să te ascult.
– Poate mă înşel! Dar simt în vorbele tale că încă tot prunc mic mă crezi .
– De unde atâta neîncredere, Sandule?
– Şti ce, mamă? Ca să facem abstracţie de mine, de persoana mea, de vorbele mele şi să-ţi spulber această reticenţă de a mă considera “pruncuţ” acum în prag de armată, prefer să-ţi povestesc întâmplările care mi-au provocat această stare sau, aşa cum obişnuiţi voi medicii să-i ziceţi, “şocul care a declanşat criza”, încercând pe cât posibil să las “eroii înşişi“ să vorbească, aşa poate mai cresc şi eu în ochii tăi.
– Dacă tu aşa vrei, Sandule, dai drumul, sunt numai ochi şi urechi.
– Prima întâmplare, sau povestioară – cum vrei să-i spui – s-a derulat cam aşa. Colegul meu Ştefan a scris o povestire la română, destul de drăguţă – aşa am găsit-o eu – în care istoriseşte o poveste de dragoste a doi tineri :
Ea era elevă, el student. Se cunoşteau de mult, mai bine zis “vorbeau” de mult şi întrucât se iubeau foarte mul, doreau să se căsătorească – erau fermi pe acest drum – de aceea, s-au decis să-şi ofere dragostea completă, adică nu numai sufletească, ci şi pe cea trupească, ei nesocotind acest fapt o abatere de la morală.
Băiatul fiind “căminist” a “făcut rost” de-o cameră, unde trebuia să aibă loc “nunta” lor. Hotărâţi, amândoi şi-au dat întâlnire la “cameră”, unde urmau să se bucure de tinereţea şi dragostea lor.
Poate că acest gând, gândul primului act sexual, la care urma să-i dea curs, poate vreun sentiment de vinovăţie, o face pe fată să vadă în privirile fiecărui bărbat o poftă care o “dezbrăcau“, o “preţuiau” …
Această stare, aceste priviri o şicanau pe fată, care nu numai că începe să creadă – după cum îi va povesti şi colegei de cameră –era convinsă, că de fapt bărbaţii la femei apreciază doar “formele” şi poate “locul plăcerii”, celelalte, restul, cum ar fi inteligenţa la femei şi, mă rog, tot ce ţine de demnitatea şi morala noastră, a femeilor, pe bărbaţi nu prea îi interesează, foarte puţin sau aproape deloc.
Băiatul a ajuns la cămin. Se pune la “şapte ace“ şi, cu caracteristica bărbaţilor pentru asemenea lucruri, se grăbeşte la camera unde îşi aşteaptă iubita. Gândurile lui, firesc, se învârteau la felul cum va fi viaţa lor şi mai ales tara aceasta grozavă, ei nu deţineau nici un fel de bază materială. Dacă în urma acestui act sexual ea ar fi rămas gravidă, familia ei ar fi reacţionat foarte dur, violent chiar, am putea spune.
Saturday, April 04th, 2009 | Scriitor: carti online
Category: soarta a impartit !
Puteti urmari raspunsurile la acest articol RSS 2.0.
Both comments and pings are currently closed.