TCA-urile sunt nişte aparate în carcase de bachelită ce au o suprafaţă la bază de 50/50 mm şi o înălţime de 100mm cele cu căi de curent de 10A şi 190/198 cu înălţimea de 210 mm cele ce lucrează la 200A TCA-urile pot fi dotate şi cu contacte auxiliare pentru comenzi la distanţă. Părţile mobile ale TCA-urilor se compun dintr-un electromagnet a cărui miez de fier este format din două piese sub formă de “E”, din care una este fixă şi alta mobilă de care sunt prinse contactele mobile. Bobinele pentru electromagneţii TCA-urilor se execută pentru tensiuni de 24V-380V după tensiunile necesare instalaţiilor. Deoarece curentul alternativ trece de 100 de ori pe secundă prin punctul “zero”, cu o spiră de cupru se decalează o parte din fluxul magnetic al electromagnetului, prin aceasta reuşind menţinerea aclanşată a electromagnetului şi un zgomot mai mic în aparat. Dacă până aici am putea repara contactele TCA-urilor, bobinele arse, rigidizarea spirei de decalare a fluxului magnetic, tot la TCA se mai poate elimina din bâzîit, prin finisarea capetelor miezurilor de fier ale capetelor electromagneţilor, eliminarea impurităţilor şi a prafului, lipiri de contacte, schimbări de contacte, şi verificarea arcurilor spirale care au menirea de a micşora timpul de desfacere şi ionizare a aerului, a flamei. Contactoarele şi ruptoarele care se folosesc în curent continuu se construiesc în varianta mono sau bifazic şi au indicativul pentru contactoare MC, iar pentru ruptoare RMC. La aceste aparate întâlnim în plus o rezistenţă economizoare care este scurtcircuitată printr-un contact auxiliar. Contactoarele MC se construiesc pentru puteri de 80: 100:şi 150A iar RMC-urile pentru amperaj de 80 şi 150A Contactoarele electropneumatice folosite tot în CC dar şi la locomotivele Diesel -electrice unde contactul principal este acţionat pneumatic prin intermediul unui piston. Contactoarele stea-triunghi automate se fabrică în varianta cu răcire în “aer” sau “ulei”, poziţiile de lucru sunt semnalizate prin lămpi şi sunt prevăzute cu relee termice de protecţie la suprasarcină a consumatorului.Se fabrică într-o gamă largă de la 42A-1250A având dimensiuni de la 331/230/390 cele electromagnetice şi 433/333/120 varianta de 25A codurile 9320,9321,9330A, 9330B şi contactoarele cod 9160 şi 9180. Poate pare cam fugitivă această expunere a aparatelor, dar să nu uităm că elevul numai în anul I a cuplat şi decuplat cel puţin de 68 de ori automatele de conectare la diferitele operaţii ce le-a realizat atunci. Deci este familiarizat cu multe dintre ele.

4- APARATE DE CONECTARE ŞI PROTECŢIE în componenţa acestor grupe de aparate avem: siguranţele, contactoare cu relee, întrerupătoarele automate de CA şi CC şi cofretele antrigrizutoase.
Siguranţele, din punct de vedere constructiv sunt de tip: auto, mignon, manuale cu filet şi cu furci. Din punct de vedere a capacităţii de rupere: de capacitate unică, de medie capacitate şi de mare putere de rupere(MPR). Siguranţele de tensiune redusă sunt tipurile folosite la instalaţiile auto CL-25, la tracţiunea electrică şi se compun dintr-un corp ceramic şi un fuzibil. Siguranţele S-17, sunt compuse dintr-un tub de sticlă care are capace metalice şi între ele este fixat fuzibilul. Tipul de siguranţe U-650 sunt compuse dintr-un corp ceramic, un capac, care este întrodus într-un soclu de bachelită. Tot la acest tip de siguranţe cele de 20A au forma patrată de cutie care se întroduce într-un soclu cu furci, siguranţele acestea sunt specifice aparatelor radio-TV.
Siguranţele de tensiune normală sunt de tip fişă pentru circuite de 10 A care se folosesc în circuitele de comandă şi automatizare şi au grosimi diferite pentru a nu le încurca. Diametrele lor sunt de 4,5, sau 6 mm şi corpul lor este executat din bachelită. Siguranţele Mignon sunt de tipul LFI având codul 1999 sau LF-1995
Siguranţele cu capacitate medie de rupere sunt cu filet de tipul LS şi se montează pe plăci electroizolante: marmură sau textolit. Se compun din soclu, care are prevăzute două şuruburi lungi de 44-60mm ce trec prin materialul electroizolant care este suportul sau placa propriuzisă a tabloului. La aceste şuruburi cu filet M-5 se execută legăturile electrice. Soclul propriu zis al siguranţelor este confecţionat din porţelan, în interiorul lui având placa de contact cuplată la un şurub, iar cel de-al doelea şurub este în legătură cu filetul în care se înşurubează capacul siguranţei în care se află fuzibilul prins de capacele metalice ale patronului. Aceste tipuri de siguranţe uzual se folosc până la 100A având gama cuprinsă de: 10, 16, 25, 40, şi 63A. Siguranţele cu legături în faţă(LF) se pot monta şi pe suporturi neizolate putându-se folosi în ori ce tablou.

Protecţia propriuzisă a circuitelor o asigură fuzibilul care este calibrat pentru fiecare grupă de amperaj. În caz de avarii, dacă nu avem totdeauna patroane cu siguranţe calibrate vom putea înlocui fuzibilul, pentru 6-9A co o liţă cu diametrul de 0,02mm, sârmă care se găseşte în cel mai subţire cordon electric cu secţiunea de 0,75mm, liţă care va face o protecţie sigură. Pentru instalaţii ce utilizează 10A o liţă cu grosimea de 0,32mm asigură o protecţie bună a circuitului. La amperaj de 20A fuzibilul va avea grosimea de 0,4 mm. Dacă respectăm aceste propuneri nu vom avea bătaie de cap cu asigurarea instalaţiilor. Acest lucru a fost verificat în practică şi-l confirmă şi autorii Cunescu, Huhulescu şi Dobrea în cartea domniilor lor.
Pentru curenţi mai mari se folosesc siguranţele tubulare de 60A care se introduc în furci(cod-2600) Siguranţele cu mare putere de rupere (MPR) se construesc pentru curenţi nominali de 630A având la deconectare un amperaj de 25000A. Sunt făcute dintr-un suport ceramic pe care sunt montate furcile de contact în care se introduce corpul ceramic paralelipipedic ce conţine în interiorul lui fuzibilul şi la capete cuţitele de contact în furci. Fuzibilul poate fi de construcţie rapidă sau ultrarapidă. Scoaterea piesei ceramice în care se află fuzibilul se face cu un mâner izolat. La aparatajele mai noi, siguranţele MRP sunt incluse în nişte cutii rabatabile.În momentul în care se rabatează capacul se poate lua patronul de siguranţă fără a folosi vre-o piesă în plus.
Contactoarele cu relee sunt aparatele care asigură conectarea şi protecţia motoarelor şi a instalaţiilor. Se execută în variante cu carcase metalice sau de plastic, bachelită şi au în componenţa lor un aparat de conectare de tipul TCA, un buton de oprire-pornire, o lampă de siguranţă, releele bimetalice care protejează motorul la suprasarcină în variante de la 10-200A. Despre acestea am vorbit la capitolul lor.
Lămpile de semnalizare pot fi cu bec de neon cuplat c-o rezistenţă sau cu o lampă alimentată printr-un transformator de 380/12-5w