DEFINIŢII EPIGRAMATICE

Oratorul

Cu atenţie-l ascult
Cât de mult vorbeşte…
Spune, uneori, mai mult
Şi decât gândeşte.

Reţeta

Aceasta, toată lumea ştie,
Că este-un petic de hârtie,
Eliberat de doctor X,
Bilet de voie pentru Styx.

Tezaurul

Una, două tone de-aur
Reprezintă un tezaur,
Ruşii nu ni l-au luat,
Noi l-am dat, ei l-au “păstrat”!

Toba

E mezel şi instrument
Care face gălăgie,
Pentru multă vorbărie
Este de “eşapament”.

Ţiganul

E nomad şi este om,
Unii, azi, îi zic şi rrom
Eu prefer, ca multă lume,
Băutura cu-acest nume.

Umbra

Uneori e-n urma ta,
Alteori o poţi călca,
Doar atuncea nu e bine
Când mai mare-i ca şi tine.

Valsul (“Dunărea albastră”)

In frumoasa ţară-a noastră
Dans e, ce te duce-n rai,
Dunăre doar dacă ai
Nu şi-o viaţă prea albastră.

Vipera

E-o reptilă-otrăvitoare
Şi-are tare mult venin,
Te-otraveste din senin
Dacă are şi picioare.

Zebra

Ca animal e unul blând,
Dar ca marcaj la traversare
De nu-l respecţi măcar în gând,
Eşti predispus la-nmormântare.

Mircea Micle

Semidoctul

Abecedaru-a fost şi îi
Tot cartea lui de căpătâi…

HIBE, BUBE ŞI (P)RE(0)GRESE

1.- Gata, sunt sătul !!! Sătul de „lumea bună.” Nu mai vreau să aparţin acesteia. Celei de azi. Hotărârea a fost luată. Mai de demult. Dar acum este fermă. Categorică şi fără nici-o şansă de-a reveni la ea.
O să vă întrebaţi de unde atâta belşug. Belşug de fermitate.
Şi-o să vă răspund. Cu o-ntrebare. Dac-aţi fi fost în locul meu n-aţi fi procedat la fel ?
Da’ să nu vă mai fierb în suc propriu. Şi să vă povestesc. Să vă povestesc totul. Tot, tot, tot…
Fost-am invitat la o petrecere. Petrecere de lume bună. Cu invitaţi pe măsură. Aşa se spunea. Dar…
N-am văzut nimic din ce se spunea a fi. N-am văzut decât snobism, aroganţă, înfumurare, infatuare, grandomanie. Şi prostie. Cu carul. într-un limbaj „ a la coada vacii” se vorbea despre toate. Despre ceasuri, familie, dulapuri, bijuterii, maglavaisuri de vopsit obrazul, hafube, vikenduri, vacanţe, viaţa exraconjugală, ce-am mai cumpărat…
Nimic cu cap şi coadă.
Şi rîsete. Rîsete ca-n codru. Şi voci. Al dracu de stridente. Să fiu al naibii dacă, atunci când, copil fiind, mergeam cu vaca la păşunat, foloseam un asemenea limbaj.
Să nu mai vorbesc de utilizarea tacâmurilor. Durere.
Şi-ar mai fi multe câte toate cele. Dar gata. Nu mai merg şi nu mai vreau să aparţin acelei „lumi bune”.
Ducă-se pe pustii! Cu lumea lor cu
tot.

2.- în sfârşit, Abramburica…
Da celebra, arhicunoscuta, eterna, veşnica etc. Abramburica. împreună cu mai marele său şăf. Şăf politic, biensur, cum zice românul. Deci, împreună şi alături ( cu accentul pe Ă ) de şăful său politic. Au găsit soluţia. Cum care soluţie? Păi soluţia „lichidă, solidă, dar mai sigur gazoasă.” Dar sigur soluţie. Pentru a scoate învăţământul din impas.
Dăăăăştepţi copiii ăştia. Au văzut că-n coaliţie nu merge, că-n realitate una se zice, alta se face. Şi-atunci ce şi-au zis? Hai să-ncercăm să ne dăm bine pe lîngă Domnul. Domnul Dumnezeu, bineînţeles. Că domnii ( cu d mic ) din guvern şi parlament nu prea sunt Domni (cu D mare).
Şi-au luat-o cu sorcova. Sau cu pluguşorul. în treacăt fie spus trebuiau s-o ia cu Calea Crucii. Adică-n coate şi-n genunchi.
DeCi, au luat-o pe la biserici. In sfârşit şi-au dat seama că numai Dumnezeu mai poate descâlci ce-au încâlcit ei, politicienii. Politicienii actuali şi foşti. La cârmă. Că doar tot un drac îs. Şi nu-s mai buni unii decât alţii. Sunt, cum se zice, aceaşi Mărie cu o altă… siglă.
Da indivizilor. Mergeţi ia biserică. Rugaţi-vă Domnului. Să vă ierte de păcate. Că doamne multe aveţi. Poate, poate. Poate o să vă ierte. Şi-o să-i ajute, pe alţii bineînţeles, să descâlcească ce-aţi încâlcit voi. Iar voi rămâneţi la biserici. Şi târâţi-vă. în coate şi-n genunchi. Pentru iertare…

MIHAI BAICU-CAPU

VOIE BUNĂ ÎN DREPTATE

Balanţa dreptăţii

Ca oameni drepţi şi de calibru
Ei ţin dreptatea-n echilibru
Şi nu o lasă să se-ncline,
De nu primesc vreo… cinci chenzine.

Magistraţii îşi cer drepturi

Şi dacă azi e criză mare,
Pretenţii au la majorare…
Dar zac dosarele de jaf,
De-atâţia ani sub.. .munţi de praf.

Magistratul şi arhiva

Dacă intri în arhivă
Vezi dosarele stând stivă,
Aşezate pe butuci,
Că le-a pus la toate… cruci.

Mari dosare se prescriu

De douăzeci de ani în şir
Avem “deştepţi” la guvernare,
încât aproape că-i admir:
Cum ştiu să scape de… dosare.

Pensia noastră

Cu banii ce-i primesc lunar
Iîmi iau o sticlă de Cotnar,
Iar pe acei de la soţie
Ii las pe toţi la… farmacie.

Unde ne duc politicienii noştri

Ca strategi de mare clasă,
Astăzi veseli ne conduc,
Nu la muncă, nici la coasă,
Ci mai mult spre… balamuc.

Lauda unui ocrotitor al pădurii

Zice un baron fudul
Că e ocupat cu slujba
Şi nici astăzi nu-i destul
Cât a defrişat cu… drujba!

Comerţ stradal

Multe strălucesc pe lume
Ca şi aurul curat,
Insă unii prea fac glume,
Când îţi vând un… fals marcat!

La uşa “sfinţilor”

Vorba noastră strămoşească
E valabilă şi-acum,
Când la uşi stau gură cască…
Fac de zece ori un drum.